În câteva zile începe pre-vettingul celor 12 candidați non-judecători care se vor duela pentru mandatul de membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Candidații s-a familiarizat deja cu proiectele declarațiilor de avere și de interese personale, iar la începutul lunii iulie vor trebuie să le depună completate, acesta fiind primul pas în procesul de pre-vetting.

Realitatea.md vă va prezenta profilul celor 12 candidați, în baza informațiilor făcute publice de către Centrul Resurselor Juridice.

Unul din cei 12 candidați este Ștefan Belecciu.

Conform CV-ului acestuia, în prezent este profesor universitar al Catedrei de Drept din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Acesta și-a luat doctoratul în anul 2001 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza „Căile asigurării legalității în administrația de stat a Republicii Moldova”.

Printre domeniile în care aceste este specializat se numără Drept Administrativ, Drept contravențional și Servicii Publice. Pe lângă experiența profesională din domeniul academic, care începe din anul 1998 cu funcția de lector al catedrei de „Științe juridice” a Academiei de administrare publică pe lângă Guvernul Republicii Moldova, Belecciu are experiență și în proiecte cu finanțare externă.

Belecciu vorbește fluent limbile română și rusă și la nivel intermediar limba franceză.

Precizăm că, Comisia de evaluare de pre-vetting, care examinează profesionalismul și integritatea candidaților la funcția de membru CSM și CSP, este creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri sunt delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Președinte al comisiei este juristul olandez Herman von Hebel.

Entitatea și-a început activitatea în luna aprilie. Membrii comisiei evaluează candidații la funcția de membru CSP și CSM prin prisma integrității și a profesionalismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #pre-vetting #Stefan Belecciu

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.