Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, s-a lăsat îmbrățișat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul întrevederi. Liderul de la Minsk l-a numit pe oficialul rus „cel mai important diplomat al lumii”, râzând sub mustață.

Ulterior, Lukașenko a declarat că Moscova și Minsk nu au răspuns încă acțiunilor NATO și nu au amenajat pe teritoriul din Belarus depozite cu arme nucleare. Conform lui, cele două țări au făcut deocamdată „jumătate de pas”.

„Ei zboară, se antrenează, pentru a pune o bombă nucleară într-un avion mâine și a o arunca acolo unde trebuie. Prin urmare, încă nu am răspuns similar. Depozite de muniții nucleare nu avem”, susține Lukașenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După întrevederea cu liderul de la Minsk, șeful diplomației ruse urmează să poarte discuții cu omologul său din Belarus. Cel mai probabil, Lukașenko nu a fost primit de Putin, deoarece se află în vizite oficiale în Tadjikistan și Turkmenistan.

Precizăm că Alexandr Lukașenko este unul dintre puținii aliați ai lui Putin în războiul din Ucraina. Liderul de la Minsk a fost acuzat că este complice al invaziei și că a permis trupelor ruse să utilizeze teritoriul din Belarus pentru ofensivă. Acesta a fost oaspete frecvent la Moscova și s-a numărat printre cei care s-au putu apropia de liderul de la Kremlin după 24 februarie.

#arme nucleare în belarus #întrevedere #Lavrov #Lukasenko #NATO #războiul din Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.