Reducerea numărului de universități din Moldova și absorbția acestora de alte instituții de învățământ superior a stârnit îngrijorări. Reprezentanții Platformei DA s-au arătat indignați de propunerea făcută de Ministerul Educației și declară că aceste schimbări ar putea avea consecințe de lungă durată asupra sectorului educației, iar Moldova, din nou, ar putea fi confruntată cu un val al „exodului creierelor”.

„ Nu este pe deplin clar cum va avea loc procesul de integrare a institutelor de cercetare în cadrul universităților. Chiar dacă este necesar ca sistemul universitar să fie conectat cu cercetarea conform standardelor europene, acest proces trebuie implementat prin strategii de conexiune dintre cele două sisteme, prin comunicare, identificarea unor soluții comune. În caz contrar, conform modelului propus, există riscul ca unele universități să nu aibă suficientă capacitate managerială, instituțională, financiară și nici interes să asigure funcționalitatea acestor institute de cercetare, iar funcția de cercetare să dispară în câțiva ani complet”, anunță Platforma DA.

Reprezentanții platformei mai precizează că modalitatea propusă pentru optimizarea sistemului universitar generează unele riscuri, care nu vor putea fi gestionate de către Ministerul Educației și Cercetării. Astfel, odată cu aprobarea Hotărârii de Guvern cu privire la reorganizarea prin fuziune a unor instituții toate deciziile legate de personal, strategia de dezvoltare, vor fi la discreția absolută a instituțiilor care au absorbit, iar Ministerul Educației nu va putea interveni.

„Eventualele disponibilizări nejustificate ale personalului calificat, ar putea avea consecințe de lungă durată asupra sectorului educației, iar Moldova, din nou, ar putea fi confruntată cu un val al „exodului creierelor”. De asemenea, nimeni nu poate exclude riscul ca unele specialități pe viitor să dispară din motive subiective, deoarece universitățile, care au absorbit alte instituții ar putea să fie interesate să-și promoveze propriile specialități de bază”, mai spun cei de la Platforama DA.

În ceea ce privește propunerile de a „absorbi” Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Platforma DA considerăm că acestea reprezintă o abordare pripită, deoarece UASM este unica instituție de învățământ superior cu profil agrar, iar agricultura este unul din sectoarele prioritare ale țării.

„În acest sens, propunem ca pentru UASM să fie aplicată o „perioadă de grație” de 3 ani în care instituția, conform unui Plan de Dezvoltare Strategică, să-și sporească capacitățile și să pună accent pe specializarea în domeniul agrar. La finalizarea acestei perioade, în baza unei analize comprehensive, Ministerele de resort vor lua decizii cu privire la direcțiile cele mai potrivite de dezvoltare”, propun aceștia.

Totodată, Platforma DA mai spune că referitor la proiectul ce ține de reorganizarea a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport, este necesar ca Ministerul Educației și Cercetării să identifice o soluție comună în parteneriat cu comunitatea sportivă din Moldova, astfel încât domeniul sportului și învățământului sportiv să nu aibă de suferit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Platforma DA #reforma educației #reforma universitati

Republica Moldova ar putea beneficia de sprijin financiar din partea mai multor state partenere pentru a face față costurilor energetice din această iarnă, inclusiv pentru susținerea mecanismelor de compensare a facturilor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că autoritățile au discutat acest subiect cu reprezentanți ai Irlandei, Norvegiei, Lituaniei și Canadei.

Potrivit ministrului, discuțiile au avut loc în cadrul unor întrevederi bilaterale cu ministrul irlandez de resort, secretarul de stat din Norvegia, ministrul lituanian și oficialul canadian responsabil de domeniul energetic, scrie bani.md.

„Am avut niște discuții foarte interesante și productive cu partenerii europeni. Un lucru foarte important pe care l-am discutat a fost cum Republica Moldova s-a pregătit de iarnă, ce măsuri au fost implementate și care sunt riscurile suprapuse care ne-ar putea influența în această iarnă”, a declarat Junghietu.

Ministrul a precizat că partenerilor externi le-a fost prezentată situația din sectorul energetic, inclusiv măsurile întreprinse de autorități pentru pregătirea sezonului rece și riscurile care ar putea pune presiune asupra sistemului energetic și asupra consumatorilor.

Potrivit lui Junghietu, Irlanda, Norvegia, Lituania și Canada și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova și urmează să analizeze posibilitățile de sprijin pentru perioada de iarnă.

„Sunt solidari cu noi, vor evalua pe intern oportunitățile și posibilitățile de ajutor pe care ni le-ar putea oferi în perioada iernii”, a declarat ministrul Energiei.

Deocamdată, Junghietu nu a anunțat sumele care ar putea fi oferite Republicii Moldova și nici forma exactă a eventualului sprijin. Discuțiile sunt la etapa evaluării posibilităților de asistență din partea statelor partenere.

În prezent, tariful la gaz este de 26,14 lei metru cub și s-a majorat cu peste 70% de la începutul lunii septembrie. Anterior, premierul Vasile Tofan declara că numărul beneficiarilor de compensații va rămâne la circa 660 cum a fost și anul precedent.