Reforma învățământului superior a împărțit rectorii universităților și șefii institutelor de cercetare în două tabere. În timp ce unii spun că reforma va duce la modernizarea instituțiilor, alții spun că miza este preluarea terenurilor de care dispun cele care vor fi absorbite.

Rectorul Universității de Stat din Tiraspol, instituție care în urma reformei ar urma să fie absorbită de Universitatea Pedagogică din Chișinău, califică reforma drept lipsită de transparență, întrucât subiectul nu a fost dezbătut cu toți actorii implicați în proces, informează ipn.md.Potrivit rectorului, prin reforma anunțată se dorește preluarea patrimoniului universităților și institutelor de cercetare.

„Este o inițiativă prost gândită, nu sunt clar prevăzute etapele reformei, ce se întâmplă cu angajații, ce se întâmplă cu bunurile? Din cauza acestui proces gândit superficial, putem să ne pomenim că furtul miliardului, despre care se vorbește atât de mult, ar putea fi doar un mic exercițiu în comparație cu ceea ce se va întâmpla în cazul administrării neraționale a acestei proces. Nu e vorba de utilaje, ci de terenuri. Sunt institute de cercetare care dispun de sute de hectare și acesta este un patrimoniu colosal, e vorba de sume enorme. Reforma trebuie să fie bine gândită, cu consultări publice”, a spus rectorul Universității din Tirapol, Eduard Coropceanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

În favoarea comasărilor se pronunță însă rectorii ale căror universități vor fi avantajate de reformă. Potrivit anunțului Ministerului Educației și Cercetării, Universitatea Tehnică va fi reorganizată prin absorbția Universității Agrare și a două institute de cercetare.

„În 30 de ani, atât sistemul de cercetare, cât și cel al învățământului superior a suferit de o subfinanțare cronică. Suntem în poziția de subzistență, nicidecum nu ne putem gândi la dezvoltare. În condițiile micșorării numărului de studenți, de cercetători, pentru că și sistemul de cercetare se confruntă cu lipsă de cadre, nu mai vin tineri la doctorat, vârsta medie a multor laboratoare și institute este foarte mare. E timpul să ne unim eforturile ca să abordăm această problemă comună. Cercetarea și învățământul superior trebuie să meargă mână în mână”, a spus rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan. El afirmă că prin comasare se va reuși combinarea armonioasă a aspectelor teoretice cu cele practice.

Șefii institutelor de cercetare, entități care vor fi absorbite de Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, spun că-și doresc să beneficieze de fonduri pentru dezvoltarea cercetării.

„Reticența care vine din partea cercetătorilor se explică prin modalitatea în care se face reforma. Am fi dorit ca în analiza de impact să fie prezentate măcar 2-3 opțiuni alternative. Noi operăm cu cifre, dacă ni se demonstrează că aceasta este ce mai bună opțiune, suntem ok. La moment, din tot ce ni se spune, eu nu văd de ce ar trebui să fim absorbiți? De ce nu putem conlucra în consorții? De ce nu putem conta pe fonduri de preaderare? În România de aceste fonduri au beneficiat nu doar universitățile, ci și institutele de cercetare”, a spus șefa Institutului de Microbiologie și Biotehnologie, Liliana Cepoi.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru reforma învățământului superior vor fi alocate 700 de milioane de lei, bani destinați modernizării infrastructurii universităților și dezvoltării programelor de studii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#învățământ superior #ministerul educatiei #Studenti #Universitati

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.