Anexare sau republici autonome: ucrainenii indică scenariile Rusiei pentru teritoriile ocupate

Rusia lucrează la mai multe scenarii pentru teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei: de la anexare până la crearea de cvasi-republici, potrivit Șefului Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov. Totodată, el a spus că războiul se va încheia, cel mai probabil, anul următor (în 2023), când trupele ucrainene vor ajunge la frontiera de stat a Ucrainei din 1991, recuperând teritoriile ocupate.

Kirill Budanov , șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării, a spus într-un interviu pentru RBC-Ucraina, că invadatorii pregătesc pseudoreferendumuri pentru 11 septembrie în teritoriile nou ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, informează pravda.com.ua.

Cu toate acestea, un singur scenariu de desfășurare a evenimentelor, potrivit GUR, nu a fost încă determinat.

„Se pregătesc. Trebuie să înțelegeți că între pregătire și faptul împlinit, după cum se spune, este o cale lungă. Se pregătesc să se conecteze, dar în paralel cu aceasta există și alte opțiuni. Crearea de noi „republici populare”, crearea unei mari „republici populare”, anexarea unui teritoriu vast la Rusia, anexarea unui teritoriu separat la Rusia – toate acestea vor fi decise, ca întotdeauna în Rusia, pe ultima zi”, a spus el.

Războiul se va încheia, cel mai probabil, în 2023

Primele rezultate ale punctului de cotitură în războiul declanşat de Rusia în Ucraina se vor vedea deja în luna august, a afirmat Budanov, anticipând că până la sfârşitul anului luptele vor scădea în intensitate în mod semnificativ.

„Către sfârşitul anului, să zicem, intensitatea ostilităţilor se va reduce destul de mult. Dar acesta nu va fi încă sfârşitul, este important să înţelegeţi corect ceea ce spun”, a afirmat Budanov în interviul pentru RBC-Ukraina.

El a mai spus că, în multe privinţe, Ucraina depinde de sprijinul partenerilor săi, indicând că această asistenţă nu este încă suficientă pentru a elibera definitiv teritoriile ocupate de forţele ruse. Rusia a raportat luni preluarea sub controlul său total a regiunii Lugansk din estul Ucrainei, după ce trupele sale împreună cu separatiştii proruşi au ocupat oraşul Lisiceansk, continuându-şi ofensiva pentru cucerirea regiunii vecine Doneţk, în timp ce Kievul încearcă să încetinească avansul armatei ruse în estul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După căderea oraşului Lisiceansk, elementul central în planul de cucerire a Donbasului, bazin industrial în mare parte rusofon şi controlat parţial de separatiştii proruşi din 2014, armata rusă îşi concentrează, se pare, eforturile pe înaintarea sa spre Sloviansk şi Kramatorsk, două oraşe importante din Doneţk, care au fost duminică supuse unor tiruri intense.

„Ruşii ucid civili!’, a declarat luni dimineaţă guvernatorul regiunii Doneţk, raportând zece morţi, între care doi copii, în urma tirurilor ruseşti din urmă cu o zi la Sloviansk şi în împrejurimi.

#teritorii ocupate #Ministerul ucrainean al Apărării #victime #razboi

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.