Moldova își menține poziția de „lider” în creșterea prețurilor. Deja zece luni la rând în țara noastră are loc accelerarea inflației. Dacă în luna septembrie anul trecut, rata anuală a inflaţiei a constituit 6,7%, iar în luna mai curent – 29,1%, în luna iunie aceasta a atins deja 31,8%. Declarațiile aparțin fostului Președinte care afirmă că în „competiţia” privind ritmul de creștere a prețurilor de consum, Moldova continuă să depășească țările din Uniunea Europeană și CSI.

Igor Dodon susține că povara inflaționistă asupra cetățenilor noștri este exagerat de înaltă.

„Pentru ce noi plătim acest preț enorm? Indiscutabil – pentru politica guvernării actuale. Pentru faptul că, în virtutea declarațiilor lor politice, nu au fost capabili să ajungă la un acord cu conducerea „Gazprom”-ului și a Federaţiei Ruse în privinţa unui preț favorabil la gazele naturale. În zona euro în ansamblu, rata anuală a inflaţiei a constituit în luna iunie 8,6%, iar cel mai înalt nivel al acesteia a fost înregistrat în statele Baltice: în Estonia – 22,0%, în Lituania – 20,5%, în Letonia – 19,0%. Într-un șir de state din CSI, rata anuală a inflaţiei a fost în luna iunie mai mică decât în țările Baltice și de 2-3 ori mai scăzută decât în Moldova. În Armenia, aceasta a fost de 10,3%, în Kazahstan – 14,5%, în Rusia – 15,9%, în Ucraina – 21,5%”, afirmă fostul președinte.

Deși Moldova nu este un stat membru al UE, procesele inflaționiste de la noi se dezvoltă similar cu cele europene. Diferența constă doar în ritmurile acestora – la noi, acestea sunt cu mult mai mari.

„În UE și în Moldova, cel mai rapid cresc prețurile la resursele energetice și produsele alimentare. Timp de un an (din iunie anul trecut până în iunie curent), prețurile la resursele energetice pentru populația din țările din zona euro s-au majorat cu 39,1%, iar în Moldova, plățile pentru serviciile locativ-comunale au crescut cu 87,2% (inclusiv plata pentru consumul de gaze naturale – de 3 ori). Prețurile de consum la produsele alimentare în țările din zona euro au crescut cu 8,9%, în Moldova – cu 34,3%. Deci, ritmurile de creștere a prețurilor la principalele cheltuieli ale populaţiei de la noi sunt de câteva ori mai înalte decât media europeană”, menționează Igor Dodon.

Dodon se arată indignat de faptul că în condiţiile unei inflații nemaipomenit de înalte, populația noastră o plătește din venituri cu mult mai scăzute decât locuitorii UE.

„Pe bună dreptate se crede că inflația este un impozit pe cei săraci. Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Pentru comparație: în anul 2021, PIB-ul pe cap de locuitor în UE a constituit 38,2 mii de dolari, în Moldova – doar 5,3 mii de dolari. Deci, la noi, inflaţia este de aproape 4 ori mai mare, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 7 ori mai mic decât în țările UE. Avem o creștere a prețurilor nu doar la gazele naturale, dar și la energia electrică, la aprovizionarea cu agent termic, la toate mărfurile și serviciile la producerea cărora sunt utilizate resursele energetice.

Ne va salva oare Occidentul de lovitura inflaționistă, de sărăcia ce ia amploare, de pierderea piețelor din est, de scăderea competitivității producătorilor noștri și de alte probleme sociale și economice? Nu, deoarece nu va fi în stare să-i salveze nici pe cei mai apropiați, în timp ce propria temelie economică să erodează. Ne va salva oare actuala conducere a țării? Nu, pentru că ea pur și simplu nu știe cum să gestioneze situațiile de criză, și ce-i mai important, nu știe cum să nu le provoace. Actualul regim este criza principală pentru cetățenii noștri și pentru țară”, declară Dodon.

#criza #Europa #Igor Dodon #inflatie #saracie

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot