Mii de protestatari au luat din nou cu asalt sediul premierului din Sri Lanka. Ranil Wickremesinghe a anunțat că va demisiona după ce va fi instituit un guvern interimar, dar mulți protestatari îi cer să plece imediat, relatează BBC. Premierul a instituit stare de urgență în toată țara, scrie Digi24.

Asta după plecarea președintelui Gotabaya Rajapaksa, Wickremesinghe devine automat președinte interimar timp de 30 de zile, conform constituției țării.

„Dacă nu aflăm de demisia președintelui și a primului ministru până seara, ar putea fi nevoiți să ne adunăm și să cucerim parlamentul sau o altă clădire guvernamentală”, a spus un protestatar, Buddhi Prabodha Karunaratne, pentru Reuters.

Rajapaksa a aterizat miercuri în Maldive, după ce şi-a părăsit ţara la bordul unui avion militar. El anunațase, în urma protestelor masive din weekend, că va demisiona oficial astăzi. Potrivit unor surse citate de BBC, demisia a fost scrisă, dar nu va fi publicată oficial decât după ce președintele ajunge la destinația finală.

Imaginile publicate pe rețelele sociale îi atâta pe protestatari urcați pe gardurile clădirii în care se află biroul lui Wickremesinghe.

Poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari, dar aceștia încearcă să intre în clădire. Unii oameni au încercat să dărâme porțile, alții aruncă cu sticle în forțele de securitate.

Familia Rajapaksa – inclusiv fostul premier Mahinda Rajapaksa – domină de mai mulţi ani politica ţării cu 22 de milioane de locuitori, mulţi acuzând-o pentru actualele probleme economice.

Odinioară o țară cu venituri medii, cu un nivel de trai invidiat de India, Sri Lanka a fost afectată puternic de prăbuşirea industriei turismului în urma unui atac jihadist din 2019 şi a pandemiei de COVID-19.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #proteste #Sri Lanka

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.