Autoritățile din Sri Lanka au declarat stare de urgență alimentară. Țara traversează o perioadă foarte dificilă în plan economic, conform declarațiilor făcute de înalți oficiali. Președintele Gotabaya Rajapaksa a declarat că a dispus adoptarea de măsuri de urgență pentru a contracara tezaurizarea zahărului, orezului și altor alimente esențiale.

Autoritățile spun că vor prelua controlul aprovizionării cu produse alimentare de bază, inclusiv orez și zahăr, și vor stabili prețurile în încercarea de a controla creșterea inflației.

Guvernul a numit un fost general al armatei în funcția de comisar al serviciilor esențiale, care va avea puterea de a gestiona stocurile de alimente deținute de comercianți și comercianți cu amănuntul și de a le reglementa prețurile.

Țara este măcinată de inflație

Din păcate, moneda națională are și ea de suferit, arată datele economice oficiale, furnizate de Guvernul din Sri Lanka. Rupia a scăzut cu 7,5% față de dolarul american în acest an.

Departamentul de recensământ și statistică al țării a declarat că explozia cursului valutar a fost unul dintre motivele care au stat la baza creșterii prețurilor la multe articole esențiale în ultimul an.

La rândul său, inflația a crescut la 6% în august, față de luna anterioară, în principal din cauza prețurilor ridicate la alimente, a declarat departamentul.

Țara, care este un importator net de alimente și alte mărfuri, asistă la o creștere a cazurilor de coronavirus și a deceselor, care a afectat turismul. Astfel, a fost afectată principala sursă de monedă străină, deoarece turismul contribuia decisiv la economia acestei țări.

Din cauză că turismul a fost închis, economia Sri Lanka a scăzut cu un record de 3,6% anul trecut, arată datele oficialităților de aici.

La începutul acestei luni, Sri Lanka a devenit prima țară din regiune care a ridicat ratele dobânzii în încercarea de a-și consolida moneda și de a ajuta la reducerea presiunii inflaționiste.

#inflatie #Sri Lanka #stare de urgenta alimentara

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.