Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Zelenki, despre atacul cu rachete asupra orașului Vinița: Rusia trebuie recunoscută ca „stat terorist”

15 Iul. 2022, 06:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
15 Iul. 2022, 06:55 // În Lume //  Redacția Realitatea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a cerut partenerilor Ucrainei să recunoască Rusia drept stat terorist cât mai curând posibil și să aprobe noi sancțiuni. Despre acest lucru a menționat într-un mesaj video la sfârșitul celei de-a 141-a zile a războiului.

„Astăzi adresez acest apel nu ucrainenilor ca de obicei, ci partenerilor noștri. Lumii democratice. Această zi a dovedit încă o dată că Rusia ar trebui recunoscută oficial ca stat terorist. Niciun alt stat din lume nu prezintă o amenințare teroristă ca Rusia. Nicio altă țară din lume nu își permite să distrugă orașele civile și viața umană obișnuită cu rachete de croazieră și artilerie cu rachete în fiecare zi”, a subliniat Zelenski.

El a menționat că, în urma unui singur atac cu rachetă asupra Vinniței, 23 de persoane au fost ucise dintre care trei erau copii sub 10 ani, informează unian.net.

Și acesta nu este încă numărul final, deoarece molozul continuă la locul loviturilor de rachetă. Zeci de persoane se află pe lista persoanelor dispărute, iar printre cei internați se numără și răniți grav.

„Una dintre rachete a distrus un centru medical. Erau oameni înăuntru. Și dacă cineva ar fi lansat un atac cu rachete asupra unui centru medical din Dallas sau Dresda, Doamne ferește, cum s-ar numi? Nu este terorism?” , a subliniat Zelenski.

El a atras atenția asupra faptului că Rusia a efectuat acest atac cu rachete tocmai în momentul în care se ținea o conferință despre crimele de război rusești în Olanda, la Haga.

„Vă amintiți măcar de vreo altă organizație teroristă care și-ar permite o asemenea obrăznicie? Uciderea tocmai atunci când crimele sale anterioare fac obiectul discuțiilor internaționale. Rusia și-a arătat prin aceasta atitudinea față de dreptul internațional și față de Europa și față de orice față de civilizați. După aceea, nimeni nu mai poate avea nicio îndoială că este nevoie cât mai curând posibil de un Tribunal Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus șeful statului.

Potrivit acestuia, un mecanism special de compensare ar trebui să înceapă să funcționeze cât mai curând posibil, cu ajutorul căruia toate activele și fondurile rusești din toate țările lumii să fie confiscate și folosite pentru a compensa victimele terorii ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele a menționat că este necesar să se impună cât mai curând posibil astfel de restricții asupra exporturilor rusești de energie, care să nu permită teroriștilor să-și acopere costurile în detrimentul comunității internaționale.

„Și vreau să subliniez: toate acestea sunt necesare nu numai pentru Ucraina, nu numai pentru cetățenii noștri, ale căror vieți sunt amenințate de teroarea rusă. Voi toți, toți cei din lume care prețuiți măcar puțin viața umană, aveți nevoie de asta. Teroarea este un virus. Și dacă unul dintre teroriști rămâne nepedepsit, nu face decât să-i încurajeze pe alții”, a spus Zelenski.

El a subliniat că acum sute de mii de soldați ucraineni rețin invazia rusă, ucrainenii aduc una dintre cele mai semnificative contribuții din istorie la lupta împotriva terorismului.

„Și suntem recunoscători tuturor celor care ne ajută. Fiecărui stat, structurilor internaționale, asociațiilor publice din întreaga lume, afacerilor cinstite, fiecărei persoane grijulii. Dar a sosit timpul ca lumea democratică să consolideze toate acestea cu instrumente legale adecvate, statutul unui stat terorist pentru Rusia. Un tribunal special pentru agresiunea rusă, un mecanism special de compensare care va direcționa fondurile unui stat terorist către cei pe care dorea să-i distrugă și, desigur, noi sancțiuni pentru teroare”, a îndemnat președintele Ucrainei.

Amintim că la data de 14 iulie, armata rusă a tras cu rachete în centrul orașului Vinița, care a lovit o clădire cu spațiu de birouri. În total, au fost avariate peste 50 de clădiri și peste 40 de mașini. Comandamentul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că rușii au lovit centrul orașului Vinița cu rachete de croazieră Caliber, lansându-le dintr-un submarin în Marea Neagră.

Potrivit datelor actualizate, la ora 22.00, în Vinița, 23 de persoane (inclusiv 3 copii) au fost ucise în urma unui atac cu rachetă, 66 au fost internate în spital, continuă căutarea a 39. În acest moment, 117 persoane au cerut ajutor medical, 34 sunt în stare gravă, iar 5 persoane sunt în stare critică.

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 12:57
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
03 Nov. 2026, 12:57 // Slider //  Vlada Ciorici

Reabilitarea drumului național M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din Republica Moldova, ridică semne de întrebare cu privire la costurile lucrărilor și concurența la licitațiile internaționale. Pentru două sectoare cu o lungime totală de aproximativ 38 de kilometri, cele mai mici oferte financiare însumează peste 218 milioane de euro, iar pentru cel mai lung tronson, de aproximativ 30 de kilometri, a fost depusă o singură ofertă, în valoare de aproape 152 de milioane de euro, scrie bani.md

Potrivit unei analize tehnico-economice și documentare din 30 octombrie 2026, bazate pe rezultatele deschiderii ofertelor din 27 octombrie, participarea redusă a companiilor la licitațiile organizate de Administrația Națională a Drumurilor (AND) pune în discuție eficiența economică a proiectului și alegerea betonului de ciment pentru reabilitarea traseului.

Conform datelor prezentate în analiză, pentru primul lot au concurat trei companii internaționale. Cea mai mică ofertă, de 66,34 milioane de euro, a venit din partea companiei chineze Longjian Road and Bridge Company Limited. Grupul polonez STRABAG a propus executarea lucrărilor pentru 83,52 milioane de euro, iar compania indiană Afcons Infrastructure Limited a depus o ofertă de 130,39 milioane de euro.

Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare ofertă depășește 64 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că propunerea financiară cea mai ridicată este aproape dublă față de cea mai ieftină.

Situația este și mai neobișnuită în cazul celui de-al doilea lot, cu o lungime de aproximativ 30 de kilometri. Pentru acesta a fost depusă o singură ofertă, din partea companiei indiene Afcons Infrastructure Limited, în valoare de 151,79 milioane de euro. Raportat la lungimea tronsonului, rezultă un cost ofertat de aproximativ 5,06 milioane de euro pentru fiecare kilometru.

Astfel, valoarea cumulată a celor mai mici oferte disponibile pentru cele două loturi ajunge la 218,13 milioane de euro. Este important de precizat că această sumă reprezintă valoarea ofertelor depuse, nu a unor contracte deja atribuite.

Analiza atrage atenția că participarea redusă a constructorilor nu demonstrează automat că prețurile sunt nejustificate, însă limitează posibilitatea beneficiarului de a compara mai multe propuneri financiare și de a obține condiții mai avantajoase prin concurență.

Un alt aspect controversat este alegerea structurii rutiere din beton de ciment, în locul unei soluții bazate pe beton asfaltic. Deși drumurile din beton pot avea o durată mare de exploatare și o rezistență ridicată la traficul greu, acestea necesită întreținere specializată, inclusiv monitorizarea și reetanșarea rosturilor, repararea fisurilor și intervenții asupra dalelor deteriorate.

Potrivit analizei, alegerea acestei tehnologii ridică întrebări cu privire la capacitatea Administrației Naționale a Drumurilor de a asigura întreținerea corespunzătoare a traseului pe termen lung, inclusiv prin disponibilitatea utilajelor, personalului specializat și resurselor financiare.

Documentația tehnică aferentă unui contract separat, pentru primul kilometru al drumului de acces spre Vama Leușeni, prevede inspectarea și reetanșarea anuală a rosturilor, repararea fisurilor mai mari de trei milimetri în termen de 30 de zile și evaluarea periodică a stării carosabilului.

Autorii analizei susțin că o structură asfaltică modernă ar fi putut permite participarea unui număr mai mare de antreprenori, inclusiv companii locale care dispun deja de echipamente și experiență în construcția drumurilor asfaltice. Totuși, nu este demonstrat că alegerea betonului reprezintă cauza principală a concurenței reduse, întrucât dimensiunea contractelor, condițiile de calificare și riscurile comerciale pot influența, de asemenea, participarea constructorilor.

Un precedent relevant este licitația pentru reabilitarea primului kilometru al drumului M1, în apropierea punctului vamal Leușeni. La 6 mai 2026, compania STRABAG România a depus o ofertă de 3,92 milioane de euro, însă procedura a fost anulată după ce prețul propus a depășit substanțial estimarea beneficiarului.

Licitația a fost relansată în septembrie, cu termen de depunere a ofertelor stabilit pentru 2 noiembrie. Acest contract este separat de cele două loturi principale și este finanțat printr-un proiect al Băncii Mondiale, astfel că prețul său nu poate fi comparat direct cu celelalte tronsoane.

Analiza examinează și posibilitatea reducerii costurilor prin utilizarea unei structuri asfaltice. Într-un scenariu ipotetic în care alternativa ar permite economii de 15%, valoarea lucrărilor ar putea fi diminuată cu aproximativ 32,7 milioane de euro.

Autorii precizează însă că această economie este pur teoretică și nu reprezintă un avantaj financiar demonstrat. Pentru stabilirea costurilor reale ar fi necesară o comparație detaliată între cele două soluții, care să includă investiția inițială, durata de exploatare, întreținerea, reparațiile și celelalte lucrări conexe.

Proiectul M1 este finanțat în cadrul programului „Moldova Roads Rehabilitation V”, susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Potrivit informațiilor prezentate în analiză, valoarea împrumutului acordat Republicii Moldova a fost majorată de la 150 de milioane la 300 de milioane de euro, finanțarea vizând inclusiv reabilitarea traseului Leușeni–Chișinău, lucrări la centura Capitalei și modernizarea sistemului de administrare a infrastructurii rutiere.

BERD a justificat suplimentarea finanțării prin actualizarea cerințelor tehnice și de mediu, precum și prin creșterea prețurilor materialelor de construcție și a altor cheltuieli.

În acest context, analiza solicită Administrației Naționale a Drumurilor să prezinte explicații privind alegerea structurii din beton de ciment, costurile estimate pentru fiecare lot, diferențele dintre ofertele constructorilor și capacitatea de întreținere a noilor drumuri.

De asemenea, a fost enunțată problema oportunității unei analize comparative independente între structurile din beton și cele asfaltice, pentru a stabili dacă soluția selectată oferă cel mai bun raport între costul investiției și durabilitatea infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!