Multă muncă, dedicație și un amalgam de emoții adunate în comuna Sărățica Nouă din raionul Leova, care a fost duminică, 17 iulie, gazda Caravanei Filmelor Documentare pentru Drepturile Omului. În cadrul acestui eveniment a fost proiectat lungmetrajul „Vocea Lilianei”.

Protagonista filmului este Liliana Mării, originară din satul Sărățica Nouă, femeie mică într-o lume mare, care de-a lungul vieții a fost mereu în atenția oamenilor.

Chiar dacă din copilărie a fost privită diferit de oamenii din jurul ei, Liliana a reușit să învingă fricile, să facă studii și să se realizeze.

Eroina filmului documentar susține că mereu și-a dorit să fie o persoană independentă și să nu depindă de ajutorul nimănui.

Viața ne arată cât de multe lucruri putem realiza, iar circumstanțele ei ne învață cum și dacă suntem în stare să le realizăm.

A studiat la facultatea de drept, iar masteratul a ales să-l facă în domeniul psihologiei. Liliana se implică activ în viața socială, iar vocea ei se aude acum și la radio.

„Celebritatea” o motivează să rămână un om simplu și să depună multă dragoste în ceea ce face. Pe lângă activitățile zilnice, Liliana are și un proiect de suflet care „prinde viață” datorită perseverenței și inspirației.

„Vocea Tăcerii” în format handshow s-a născut în anul 2010, iar de atunci grupul artistic a reușit să cucerească inimile publicului din țară cât și de peste hotare.

Oriunde nu ar pleca, Liliana se reîntoarce în satul natal unde o așteaptă mama.

Documentarul „Vocea Lilianei” a fost realizat de către regizorul Roman Gaţcan în cadrul proiectului organizat de către Consiliul Europei în parteneriat „Telefilm-Chişinău”.

Anterior, filmul a fost desemnat drept „Cel mai bun documentar de lungmetraj” în cadrul Boden International Film Festival.

Mândri de realizările Lilianei, consătenii au venit doar cu cuvinte de laudă după difuzarea filmului documentar.

În perioada 11 – 17 iulie, Caravana Filmelor Documentare pentru Drepturile Omului a călătorit în toată țara pentru a organiza proiecții în aer liber a filmelor documentare create cu sprijinul programelor în domeniul mass-media ale Consiliului Europei. Șase documentare care abordează probleme sociale și drepturile omului au fost proiectate în cinci locații diferite, acoperind nordul, sudul și centrul țării.

11 iulie – Crăsnășeni, Telenesti, tabăra de vară „Crăsnășeni”: au fost proiectate 3 filme de scurt metraj „DisarmoNica”, „Ograda casei mele” și „Cerul fără stele”;
12 iulie – Fălești: lungmetrajul „Eva noastră”;
14 iulie – Penintenciarul de la Rusca: lungmetrajul „Vocea Lilianei”;
15 iulie – Cahul, sanatoriul „Nufărul alb”: lungmetrajul „Teatrul mare din Soroca”;
17 iulie – satul Sărățica Nouă, raionul Leova (satul de baștină a eroinei principale): lungmetrajul „ Vocea Lilianei”.

Această activitate a venit să marcheze cea de-a 27-a aniversare de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei și a avut ca scop promovarea valorilor, idealurilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni.

Mai mult de atât, evenimentul a inclus și discuții post-proiecție cu reprezentanți ai Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și Telefilm-Chișinău, experți, parteneri cheie, reprezentanți locali și autorități.

Consiliul Europei este cea mai mare organizație pentru drepturile omului de pe continent. Acesta cuprinde 46 de state membre, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene. De la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei la 13 iulie 1995, Organizația a sprijinit țara în îndeplinirea obligațiilor statutare și a angajamentelor specifice de consolidare a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept.

#Consiliul Europei #drepturile omului #film documentar #Liliana Marii #probleme sociale #Roman Gatcan

Comasarea Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), a Agenției de Guvernare Electronică și a Agenției pentru Securitate Cibernetică într-o singură instituție este propunerea fracțiunii Partidului Nostru, formulată în urma audierilor parlamentare privind atacurile cibernetice asupra sistemelor informaționale de stat.

Reprezentanții formațiunii susțin că între cele trei instituții a lipsit comunicarea și că niciuna nu și-a asumat responsabilitatea pentru incidentul în urma căruia au fost extrase date asociate cu aproximativ 750.000 de persoane. Audierile autorităților publice competente au avut loc în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică și s-au desfășurat cu ușile închise.

Vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco, a declarat după ședință că primele concluzii sunt preliminare și că urmează să fie efectuat un audit la instituțiile implicate. Cert este însă că cele trei instituții responsabile nu au comunicat și nu și-au coordonat acțiunile, iar incidentul a fost semnalat abia după sesizările cetățenilor.

„Fracțiunea Partidului Nostru a comunicat și în cadrul acestei audieri că insistă asupra creării unei comisii de anchetă pentru constatarea ilegalităților comise de instituții, care au permis furtul datelor cetățenilor Republicii Moldova. În cadrul acestei comisii am putea formula și propuneri de modificare a legislației, inclusiv privind comasarea celor trei instituții de stat responsabile, dar în final niciuna nu își asumă responsabilitatea. Aceasta este una dintre concluziile audierilor de astăzi”, a declarat Elena Grițco.

Deputata a pus sub semnul întrebării și modul în care au funcționat sistemele de alertă ale autorităților. Potrivit acesteia, accesările neautorizate ar fi început la 19 octombrie, iar instituțiile au aflat despre incident abia după ce cetățenii au semnalat probleme. Parlamentara susține că audierile au scos în evidență lipsa de coordonare dintre instituțiile responsabile de protecția datelor și securitatea cibernetică.

„Anume pentru că sunt trei instituții responsabile de protecția datelor cu caracter personal și de securitatea cibernetică, dar, într-un final, am auzit că nimeni nu poartă responsabilitate, am ajuns la concluzia că între aceste instituții a lipsit comunicarea și coordonarea acțiunilor. Elementar, nu prea au știut ce se întâmplă și cum să comunice între ele. De aceea am venit cu propunerea ca aceste instituții să fie comasate, astfel încât în țara noastră să existe o singură instituție responsabilă de acest domeniu. În acest context, urmează să modificăm legislația pentru a permite crearea unei instituții unice. Instituțiile au înțeles că se întâmplă ceva doar după sesizările cetățenilor”, a declarat deputata.

Deputatul Alexandr Berlinschii a atras atenția că, pe lângă cauza penală deschisă pentru accesul ilegal la informația computerizată, trebuie verificată și eventuala neglijență în serviciu a persoanelor responsabile. El a precizat că la audieri au participat și reprezentanți ai organelor de urmărire penală.

„La aceste audieri apare aceeași întrebare: avem trei instituții în stat – STISC, Agenția de Guvernare Electronică și Agenția pentru Securitate Cibernetică. Uitați-vă cât de frumos sună: toată lumea asigură securitatea cibernetică, pentru ca, într-un final, să aflăm că sute de mii de date cu caracter personal au fost furate. De aceea, o simplă demisie nu înseamnă că cei responsabili scapă de răspundere. Organele de urmărire penală trebuie să ne spună dacă atribuțiile de serviciu au fost îndeplinite sau nu”, a declarat Alexandr Berlinschii.

La rândul său, deputatul Constantin Cuiumju a afirmat că reprezentanții Agenției de Guvernare Electronică au dat asigurări că până la 27 noiembrie vor fi disponibile rezultatele auditului și informații suplimentare despre incident.

„Nu putem comunica multe date, dar cu siguranță am fost informat că, până la data de 27 noiembrie, vor fi făcute publice toate informațiile, iar tabloul va fi mai clar. Până atunci sperăm să fie finalizat și auditul. Așa ne-au asigurat cei de la Agenția de Guvernare Electronică”, a spus Constantin Cuiumju.