Muncitori de pe câmpurile aurifere din Klondike, în nordul îndepărtat al Canadei, au făcut o descoperire rară: rămăşiţele mumificate ale unui pui de mamut lânos, aproape complet.

„Este magnific şi este unul dintre cele mai incredibile animale mumificate din epoca glaciară descoperite în lume”, a declarat paleontologul Grant Zazula într-un comunicat, care s-a declarat încântat de ideea de a afla cât mai multe informaţii despre acest pui, probabil o femelă, numit „Nun cho ga” sau „pui de animal mare”, ale cărui piele şi păr sunt intacte.

Agerpres scrie că rămăşiţele au fost găsite în urma săpăturilor în permafrost la sud de Dawson City, în teritoriul Yukon, la graniţa cu Alaska.

Se crede că animalul ar fi murit în urmă cu peste 30.000 de ani, când zona era cutreierată de mamuţi lânoşi, cai sălbatici, lei de peşteră şi zimbri de stepă uriaşi.

Primul exemplar într-o stare de conservare atât de bună

Acesta este primul mamut mumificat aproape complet şi într-o stare de conservare atât de bună descoperit în America de Nord. O parte din rămăşiţele unui pui de mamut, numit „Effie”, au fost descoperite în 1948 într-o mină de aur din Alaska, iar un exemplar mumificat vechi de 42.000 de ani a fost descoperit în Siberia în 2007, denumit „Liuba”, de aceeaşi dimensiune ca ultimul descoperit.

Teritoriul Yukon este cunoscut în întreaga lume pentru fosilele sale de animale din epoca glaciară, însă „rămăşiţe mumificate cu piele şi păr sunt rareori dezgropate”, au declarat autorităţile din Yukon.

#Canada #mamut #pui

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china