Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat din nou public că va îngheța procesul de aderare a Suediei și Finlandei la NATO. Acest lucru se va întâmpla dacă țările nu respectă acordul.

Erdogan a somat cele două ţări nordice, la un summit NATO, la sfârşitul lui iunie, la Madrid, ”să-şi asume partea” în lupta împotriva terorismului de care acuză organizaţii kurde în nordul Siriei, ameninţând că altfel revine asupra acordului extinderii Alianţei Nord-Atlantice, potrivit unian.net.

„Am împărtășit aprobarea noastră condiționată cu statele membre cu privire la începerea procesului de aderare la NATO pentru Suedia și Finlanda. Aș dori să vă reamintesc din nou că vom îngheța procesul dacă nu vor lua măsurile necesare pentru a ne îndeplini condițiile. Vedem că Suedia nu dă rezultate bune în acest sens”, a spus președintele turc.

Erdogan a remarcat că vorbim despre obligațiile Suediei și Finlandei de a lupta împotriva grupărilor pe care Ankara le consideră teroriste. Potrivit acestuia, Stockholm „nu dă rezultate bune” în această chestiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ankara ameninţă de la sfârşitul lui mai că lansează o nouă operaţiune, cu scopul de a crea o ”zonă de securitate” cu o lungime de 30 de kilometri la frontiera sa. Teheranul şi Moscova şi-au exprimat opoziţia faţă de o asemenea ofensivă. Rusia, Turcia şi Iranul sunt trei actori majori în războiul care devastează Siria din 2011.

Moscova şi Teheranul susţin regimul lui Bashar al-Assad, iar Ankara susţine rebeli sirieni.

#Erdogan #Finlanda #moscova #NATO

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.