„Reintegrarea țării și reconstituirea spațiilor naționale unice între cele două maluri ale Nistrului este obiectivul primordial al negocierilor privind reglementarea transnistreană”, precizează Biroul pentru Reintegrare. Reacția a fost transmisă la solicitarea redacției Realitatea, după ce așa-numitul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, spunea că Transnistria vrea independență, apoi aderare la Federația Rusă.

Oficialii fac referire la dreptul internațional, punctând că rezultatele scrutinului din 2006, la care se referă Ignatiev, poate fi credibil doar în condițiile respectării dreptului internațional. Conform lor, Republica Moldova și partenerii internaționali susțin reglementarea pașnică a conflictului.

„Legalitatea, veridicitatea și credibilitatea rezultatelor plebiscitelor poate fi asigurată în condițiile respectării cerințelor dreptului internațional și ale legislației naționale în vigoare, parcurgerii unei perioada de tranziție prin valorile democratice și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, asigurarea plenară a libertății de exprimare, excluderea integrală a cenzurii informaționale și a impunerii unui pol-monopol de opinie. Toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale susțin ferm formula de reglementare pașnică și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în limitele frontierelor ei internațional recunoscute. Reintegrarea țării și reconstituirea spațiilor naționale unice între cele două maluri ale Nistrului este obiectivul primordial al negocierilor privind reglementarea transnistreană”, se arată în mesajul transmis de Birou.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, așa-numita diplomație transnistreană publica un interviu al șefului instituției, Vitalii Ignatiev, acordat agenției Sputnik Moldova, pagina web a căreia a fost blocată anterior de către Serviciul de Informații și Securitate. Oficialul separatist vorbea deschis despre intenția Tiraspolului de a duce regiunea în componența Federației Ruse, deoarece viziunile administrației autoproclamate sunt diferite de cele ale Chișinăului.

Transnistrenii pare să încerce să pună Chișinăul în fața alegerii dintre „divorțul pașnic”, așa cum îl numește Ignatiev, sau noi tensiuni în regiune. Anterior, în cadrul unor interviuri acordate presei apropiate de Kremlin, acesta a declarat de mai multe ori despre intenția regiunii separatiste de a obține independența, însă ezita să vorbească direct despre eventuala intrare oficială a zonei în componența Rusiei.

#aderarea Transnistriei la Rusia #Biroul de Reintegrare #reacție #Transnistria #Vitalii Ignatiev

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.