Apa și ceaiurile sunt cele mai indicate pe timp de caniculă. Dar nici cafeaua nu e interzisă, dacă ții cont de anumite condiții. În schimb, nu este recomandat alcoolul, deoarece favorizează deshidratarea și diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.

Se poate bea cafea și când este cald, dar depinde de cantitatea de cafeină pe care o conține și de acel pahar. În doze mari nu e bună, și mai ales nu e bună pe caniculă, potrivit click.ro.

Şi cei mai mari hipertensivi pot să bea o ceaşcă-două de cafea, ideea este să fie cafea naturală şi să se bea în timp, de la o jumătate de oră – o oră – o oră şi jumate, adică să nu fie sorbită în două-trei mişcări. Atunci când se consumă în timp foarte scurt produce vasodilataţie excesivă, tahicardie, creşte pulsul foarte mult, hipertensiune şi poate produce accident vascular cerebral sau infarct miocardic acut.

Aveți grijă când o consumați şi în cât timp

Deşi poate părea surprinzător, efectele nedorite în cazul consumului excesiv se instalează mult mai repede la tineri şi la adulţi, despre care am putea spune că au un organism puternic, comparativ cu situaţia vârstnicilor. Contează, de asemenea, şi în ce perioadă a zilei consumăm cafeaua, astfel încât efectul pe care ni-l dorim să se producă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cafeaua e recomandat să o consumi dimineaţă, o cafea de 100 ml, dar după ce mănânci. Şi, la fel, după-amiază, pentru că timpul de înjumătăţire şi de eliminare a cofeinei e undeva la 6 ore, de aceea spunem că nu e bine să bei seara, că nu mai dormi.

Greşim atunci când, de exemplu, apelăm la un automat de cafea şi ne grăbim să consumăm un pahar întreg în mai puţin de 10 minute.

Atunci produce tahicardie, adică creşte pulsul, pulsul crescut duce la hipertensiune arterială, loveşte în vase şi oricând poţi să faci infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Adică modul în care consumi produsul cafea şi tipul de cafea devin la un moment dat periculoase. Dacă ştii s-o consumi, cafeaua, ca şi vinul, de altfel, are o serie întreagă de efecte benefice.

#cafea #canicula #cofeină #tahicardie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.