Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Dosarul delapidării Aeroportului Mărculești: Alte două persoane – în judecată pentru prejudicierea statului

27 Iul. 2022, 13:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Iul. 2022, 13:54 // Actualitate //  Realitatea.md

Procurorii anunță trimiterea în judecată a dosarului de învinuire a unui fost factor de decizie al Aeroportului Internațional Mărculești și a unui fost evaluator al Camerei de Comerț și Industrie, filiala din Soroca, pentru prejudicierea statului cu aproape două milioane lei, în 2015.

„Aceștia și-au depășit în mod vădit atribuțiile de serviciu – primul, în calitate de autor al infracțiunii, iar al doilea în calitate de complice – atunci când au convenit asupra stabilirii unui cost redus pentru patru autocamioane și o semiremorcă a Aeroportului, care ulterior au fost schimbate pe alte nouă autocamioane mai vechi și o semiremorcă din partea unei companii. Menționăm, autocamioanele deținute de Aeroport aveau o vechime de până la zece ani, iar cele primite în schimb fuseseră fabricate în perioada URSS, unul din acestea fiind chiar din anul 1978”.

Responsabilii spun că, la luarea deciziei de implementare a acestui contract de schimb, fostul conducător al Aeroportului nu a cerut acordul obligatoriu al Consiliului de Administrație al întreprinderii.

„Schema a fost implementată pe parcursul a trei săptămâni, iar evaluarea a avut loc în chiar ziua în care a fost solicitată. Ulterior, bunurile vechi primite în schimb au fost și ele la rândul lor transmise din proprietatea Aeroportului, în mod legal. Cu rol de reparare a daunelor provocate statului, la solicitarea procurorilor, Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale efectuează investigații financiare-paralele pentru aplicarea sechestrelor asupra bunurilor celor doi, în vederea confiscării lor ulterioare”, se mai arată în nota informativă a PCCOCS.

Pentru faptele incriminate, legea penală prevede o amendă de până la 57.500 lei sau pedeapsa cu închisoarea pentru un termen de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

„Dintre cei doi, fostul evaluator își recunoaște vinovăția, ceea ce va impune judecarea cauzei în privința lui în procedură simplificată și, deci, o reducere a pedepsei. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, legea prevede respectarea principiului prezumției nevinovăției față de învinuiți”.

Anterior, procurorii oficiului Nord al PCCOCS au trimis în judecată un alt dosar penal în care figurează un învinuit din acest dosar, în aceeași calitate de fost factor de decizie al Aeroportului Internațional Mărculești. Atunci, acestuia i-a fost formulată învinuirea pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, care a dus la prejudicierea întreprinderii de stat cu aproape 1,9 milioane euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.