A murit fizicianul Sigurd Hofmann, la vârsta de 78 de ani. Anunţul a fost făcut de Centrul GSI Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei din Germania.

Hofmann, care s-a născut în 1944, a lucrat la Centrul Helmholtz timp de aproape 50 de ani.

În calitate de şef al secţiei de cercetare a elementelor grele, el a descoperit trei elemente chimice şi a fost implicat în cercetări care au dezvăluit existenţa altor trei.

Bohriu, hassiu, meitneriu, darmstadtiu, roentgeniu şi coperniciu se găsesc în prezent în tabelul periodic al elementelor sub numerele atomice de la 107 la 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hofmann a obţinut faima mondială prin cercetările sale şi a fost recompensat cu mai multe premii prestigioase.

Oamenii de ştiinţă de la Centrul GSI Helmholtz folosesc un accelerator de particule pentru a ajuta la descoperirea elementelor.

Câte elemente are tabelul lui Mendeleev

Tabelul periodic al elementelor este un tabel cu elementele chimice, numit şi ”Tabelul lui Mendeleev”, după numele chimistului rus Dmitri Mendeleev şi publicat în 1869.

La acea vreme, erau cunoscute doar 63 de elemente, deoarece grupa gazelor rare şi cea a elementelor radioactive nu erau încă descoperite, nici noţiunea de număr atomic, potrivit www.estiinta.ro. Astfel, clasificarea elementelor chimice s-a făcut la acel moment după principalele proprietăţi aperiodice ale elementelor: numărul atomic Z şi masa atomică.

În Tabelul lui Mendeleev se regăsesc următoarele elemente, în ordine alfabetică:

Ac — actiniu, Ag — argint, Am — americiu, Al — aluminiu, Ar — argon, As — arsen, At — astatin, Au — aur, B — bor, Ba — bariu, Be — beriliu, Bh — bohriu, Bi — bismut, Bk — berkeliu, Br — brom, C — carbon, Ca — calciu, Cd — cadmiu, Ce — ceriu, Cf — californiu, Cl — clor, Cm — curiu, Cr — crom, Cs — cesiu, Cu — cupru, Db — dubniu, Ds — darmstadtiu, Dy — disprosiu, Er — erbiu, Es — einsteiniu, Eu — europiu, F — fluor, Fe — fier, Fm — fermiu, Fr — franciu, Ga — galium, Gd — gadoliniu, Ge — germaniu, H — hidrogen, He — heliu, Hf — hafniu, Hg — mercur, Ho — holmiu, Co — cobalt, Hs — hassiu, I — iod, In — indiu, Ir — iridiu, K — potasiu, Kr — kripton, La — lantan, Li — litiu, Lr — lawrenciu, Lu — luteţiu, Md — mendeleeviu, Mg — magneziu, Mn — mangan, Mo — molibden, Mt — meitneriu, N — azot (nitrogen), Na — natriu, Nb — niobiu, Nd — neodim, Ne — neon, Ni — nichel, No — nobeliu, Np — neptuniu, O — oxigen, Os — osmiu, P — fosfor, Pa — protactiniu, Pb — plumb, Pd — paladiu, Pm — promeţiu, Po — poloniu, Pr — praseodim, Pt — platină, Pu — plutoniu, Ra — radiu, Rb — rubidiu, Re — reniu, Rf — rutherfordiu, Rg — roentgeniu, Rh — rodiu, Rn — radon, Ru — ruteniu, S — sulf, Sb — stibiu, Sc — scandiu, Se — seleniu, Sg — seaborgiu, Si — siliciu, Sm — samariu, Sn — staniu, Ta — tantal, Tb — terbiu, Tc — techneţiu, Te — telur, Th — toriu, Ti — titan, Tl — taliu, Tm — tuliu, Cn — copernicium, U — uraniu, Uuuh — ununhexium, nume temporar al elementului cu numărul atomic 116, descoperit în 2000, Uuo ununoctiu — nume temporar (din 1979) al elementului cu numărul atomic 118, Uup ununpentiu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 115, Uuq ununquadium — nume temporar dat elementului chimic cu numărul atomic 114, Uut ununtriu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 113, V — vanadiu, W — wolfram, Xe — xenon, Y — ytriu, Yb — yterbiu, Zn — zinc, Zr — Zirconiu, conform abrevierile.ro.

În 2012, Tabelul lui Mendeleev număra 118 elemente chimice, dintre care 90 în stare naturală (două lichide, 11 gaze şi 77 solide), iar alte 28 artificiale.

#deces #fizica #Mendeleev

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.