Se întâmplă adesea să nu putem rezista în fața cartofilor prăjiți, chipsurilor și produselor de patiserie, însă știați că dincolo de aportul caloric ridicat, aceste alimente pot conține substanțe periculoase? Printre ele se numără acrilamida, o substanță chimică care se formează în produsele alimentare bogate în amidon, în timpul gătitului la temperaturi ridicate. Acrilamida, recunoscută drept cancerigenă în 1994, se conține, de asemenea, în cafea și în fumul de țigară, conform locals.md.

Acrilamida din alimente și măsurile de precauție

Acrilamida este o substanță care, inițial, nu se găsește în componența alimentelor, ci se formează în procesul de preparare a acestora. Principalul proces chimic responsabil de formarea ei este „Reacția Maillard” – o reacție chimică în urma căreia se obține aroma specifică a produselor alimentare coapte, acestea devenind „rumenite”.

Ca și alte substanțe, acrilamida poate fi toxică pentru oameni, în funcție de doza absorbită sau ingerată. Potrivit cercetărilor, principalele surse alimentare de acrilamidă sunt cartofii prăjiți, chipsurile, pâinea, prăjiturile, cerealele pentru micul dejun și cafeaua. Nivelurile de acrilamidă din alimente variază foarte mult în funcție de timpul, metoda și temperatura de gătire.

Cafeaua, și în special cafeaua neagră, este unul dintre alimentele care contribuie cel mai mult la expunerea la acrilamidă la adulți, în timp ce biscuiții dulci – la expunerea copiilor.

Potrivit studiilor, cafeaua instantanee are cu 100% mai multă acrilamidă decât cafeaua proaspăt prăjită, în timp ce înlocuitorii de cafea au cu 300% mai multă.

Cercetările au constatat că expunerea la acrilamidă crește riscul de apariție a mai multor tipuri de cancer. În organism, acrilamida este transformată într-un compus numit glicidamidă, care provoacă mutații și deteriorări ale ADN-ului. Totodată, studiile au arătat că nivelurile ridicate de expunere profesională la acrilamidă pot provoca leziuni neurologice.

Pentru a evita riscurile de îmbolnăvire, specialiștii recomandă:

Să nu se recurgă la supraîncălzirea uleiului în timpul gătitului;
Alimentele să nu fie prăjite sau coapte în exces;
Să fie redus sau evitat consumul de cafea și a părților puternic rumenite ale alimentelor.

Acrilamida din fumul de țigară și reducerea riscurilor

Fumul de țigară este o altă sursă semnificativă de expunere la acrilamidă. În timpul arderii țigărilor se formează mii de substanțe chimice, multe dintre ele fiind nocive. Acrilamida este una dintre aceste substanțe, recunoscută de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului ca fiind un carcinogen dovedit la animale și posibil carcinogen pentru oameni.

De altfel, expunerea totală la acrilamidă în populația de fumători este, în medie, mai mare cu peste 50% în comparație cu nefumătorii.

Totuși, potrivit studiilor, cantitatea de acrilamidă poate varia în funcție de tipul produselor din tutun. O cercetare din 2022 a evaluat conținutul de acrilamidă în țigările convenționale și în sistemele de încălzire a tutunului și expunerea rezultată în urma utilizării acestora.

Datele au scos la iveală faptul că nivelul de acrilamidă în țigările convenționale a variat de la 235 la 897 ng/țigară, în timp ce în produsele fără fum au fost raportate niveluri de până la 5 ori mai mici, în intervalul 99-187 ng/rezervă. Astfel, a fost constatat un risc cancerigen în cazul țigărilor convenționale. Cât despre produsele fără fum, utilizarea a 5-40 de rezerve/zi nu a fost asociată cu un potențial risc cancerigen.

Și într-un alt studiu, efectuat în 2015, cercetătorii au constat că în urma utilizării dispozitivelor fără fum, expunerea la acrilamidă este mai mică decât în cazul consumului de alimente tratate termic sau fumatul țigărilor.

Ce prevede legislația

Pentru a reduce riscurile legate de consumul alimentelor ce conțin această substanță, începând din 2007, Comisia Europeană a stabilit planuri de monitorizare a nivelurilor de acrilamidă din produsele alimentare.

În 2011, instituția a stabilit valori-limită pentru alimentele care s-au dovedit a contribui în mare măsură la formarea acrilamidei. În cazul în care aceste valori sunt depășite, producătorii trebuie să își analizeze procesul de producție, să determine momentul în care se formează acrilamida și să găsească o soluție pentru a scădea nivelurile.

În Republica Moldova, acrilamida este inclusă în categoria „contaminanților de proces”, care reprezintă un pericol chimic pentru siguranța alimentelor. Totodată, Regulamentul sanitar privind protecţiei lucrătorilor în cazul prezenței agenţilor chimici la locul de muncă prevede valori-limită de expunere la acrilamidă.

#cafea #fumat #tigara #tutun

Este puțin probabil ca Rusia să reia în curând livrările de gaze naturale către Europa prin conductele ucrainene, a declarat luni Kremlinul, minimizând informațiile potrivit cărora această opțiune era discutată în cadrul unei propuneri de armistițiu energetic pe perioada iernii, relatează The Moscow Times.

The Wall Street Journal a relatat anterior că administrația Trump a propus această idee în cadrul discuțiilor din septembrie, ca un stimulent pentru ca Moscova să înceteze atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit unor oficiali americani și europeni, susținătorii planului au afirmat că acesta ar permite, de asemenea, Ucrainei să încaseze taxe de tranzit, contribuind în același timp la reducerea costurilor de încălzire în Europa.

Conform propunerii, gazul rusesc ar urma să fie vândut prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene, iar încasările ar fi depuse într-un cont escrow pentru a împiedica Moscova să utilizeze fondurile respective pentru a-și finanța efortul de război, transmite Digi24.

„Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment(…) Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă zilnice.

Peskov a afirmat că orice reluare a livrărilor de gaze prin Ucraina ar „depinde de disponibilitatea cumpărătorilor, de disponibilitatea vânzătorilor și de capacitatea vânzătorilor”.

El a subliniat că, deși piața europeană a energiei rămâne una „premium”, țările din Sudul Global s-au dovedit a fi „centre de creștere economică”, ceea ce înseamnă că consumul lor de petrol și gaze nu va face decât să crească în anii următori, Moscova fiind pregătită să le acopere toate nevoile energetice.

Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un centru de cercetare cu sediul în SUA, UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de primul trimestru al anului trecut și cel mai mare volum înregistrat din 2022.

Cu toate acestea, Rusia reprezintă în prezent doar 11 % din consumul de gaze naturale al Europei, în scădere față de 45 % în ajunul invaziei Ucrainei din 2022.