Zece președinți de partide politice, precum și zece trezorieri ai acestora sunt bănuiți că au utilizat resursele financiare, oferite din bugetul de stat, cu destinația specială a implicării și promovării participării tinerilor și femeilor în viața politică, în alte scopuri, decât cele destinate. Anunțul a fost făcut la sfârșitul ședinței Comisiei Electorale Centrale (CEC) de astăzi, 5 august de către vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

Potrivit lui Postică, autoritățile electorale au inițiat sancțiuni contravenționale pentru aceste formațiuni politice, iar din cei 10 președinți doar doi au dat curs citației CEC de a se prezenta pentru a oferi o explicație, iar din cei zece trezorieri, șapte s-au prezentat, unul și-a motivat absența, alți doi au lipsit nemotivat.

„Comisia Electorală Centrală a inițiat proceduri contravenționale în privința președinților și trezorierilor a zece partide politice, asupra cărora avem dubii rezonabile că au utilizat contrar destinației sursele financiare oferite din bugetul de stat, cu destinația specială a implicării și promovării participării tinerilor și femeilor în viața politică. Din 10 președinți de partide bărbați, doi au venit motiva, opt – nu au motivat de ce nu au reacționat la citația Comisiei. Din zece trezorieri 9 sunt femei, unul bărbat, care a motivat și explicat absența și a solicitat amânarea ședinței și contramandarea acesteia pentru o altă dată. Din cele nouă femei, șapte s-au prezentat, pe când două nu au dat curs solicitării CEC”, a spus Postică.

În context, vicepreședintele CEC a menționat că „nu vrea să facă nici o aluzie, însă președinții de partide trebuie să fie mai deschiși la solicitările Comisie și să se prezinte la citațiile pe care le primesc”.

„Nu vreau să fac nici o aluzie, dar președinții de partide tot trebuie să fie abili, să vină la CEC atunci când sunt citați, să ofere explicațiile de rigoare pe care le consideră ei necesare cum au utilizat ei resursele financiare. Eu sper că mesajul meu va ajunge și la conducătorii de partide, care la această etapă sunt bănuiți, ceea ce înseamnă că nu este un lucru definitiv. Urmează cercetarea și în cazul în care vor fi prezentate argumente și probe, care dovedesc nevinovăția, noi le vom lua în considerație”, a explicat Pavel Postică.

Vicepreședintele CEC nu a precizat despre care partide politice este vorba și care ar urma să fie amenda, în cazul în care vinovăția acestora va fi demonstrată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #dosar contraventional #partid politic #Pavel Postica #presedinte #trazorier

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.