Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău sprijină organizarea a două ateliere de film MOLDOX Lab: EXPLORATION și MONTAJ, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială „MOLDOX”. Evenimentul se va desfășura în perioada 22-28 august, la sediul Teatrului Muzical-Dramatic „B.P.Hasdeu” din Cahul.

Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX se adresează atât publicului larg, cât și profesioniștilor din domeniul cinematografiei. În cadrul festivalului, sunt ecranizate proiecții de film social, urmate de discuții cu realizatorii filmelor. Totodată, vor fi organizate ateliere de creație și workshopuri pentru realizatorii de film documentar profesioniști din Republica Moldova, precum și pentru cei în devenire.

Anul acesta, în cadrul MOLDOX Lab vor fi organizate cinci ateliere de creație, care se vor desfășura în paralel cu proiecțiile din festival:

EXPLORATION (22-28 august) dedicat tinerilor cineaști și documentariștilor începători din Cahul și din toată Republica Moldova va fi susținut de regizoarea Nora Agapi.

Nora Agapi este regizoare și fotografă din România, directoare de imagine a mai multor documentare premiate la festivaluri internaționale. Absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – secția Film Tv (1998). Master în Digital Arts la Universitatea din Atena. În perioada 1999-2001, lucrează ca asistent universitar în cadrul secției Film Tv, specialitatea fotografie. A fost cameraman și fotograf de platou în proiecte cinematografice desfășurate în România, Germania, S.U.A. și Irlanda. Pe parcursul a peste 20 de ani de activitate, a avut expoziții personale de fotografie organizate la București, Timișoara și Budapesta. Din 2013 colaborează cu MOLDOX în calitate de coordonator de ateliere film și fotografie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

MONTAJ (24-28 august) – un atelier avansat de montaj sunet și editare imagini dedicat tinerilor profesioniști din domeniu va fi susținut de cineastul Dragoș Apetri.

Dragoș Apetri este scenarist, sunetist și mai ales unul dintre cei mai cunoscuți monteuri de film din industria românească de film. Printre altele, el a realizat montajul unor filme emblematice precum Marița (2017, r. Cristi Iftime) și Malmkrög (2020, r. Cristi Puiu) colaborând, de asemenea, la montajul câștigătorului premiului Ursul de Aur (Berlinale 2018) Nu atinge-mă! (r. Adina Pintilie). Dragoș Apetri este membru al colectivului de montaj „We are basca” și ține ateliere de montaj pentru adolescenți în parteneriat cu Festivalul de film Documentar „One World Romania”.

InterAction – atelier dedicat membrilor societății civile și activiștilor din sfera organizațiilor non-guvernamentale, finanțat de Ambasada S.U.A. în Republica Moldova, va fi susținut de cineaștii Melody Gilbert (S.U.A.) și Hjalmar Palmgren (Suedia).
INSPIRATION – curs avansat, dedicat realizatorilor de film documentar, care au un proiect de film în producție sau post-producție (finanțat de ambasada S.U.A.)
Critică de film – atelier dedicat tinerilor jurnaliști din Republica Moldova care doresc să își perfecționeze abilitățile de recenzare a filmului documentar contemporan (finanțat de ambasada S.U.A.)

Moldox Lab este o platformă de instruire și conectare a talentelor locale cu producătorii internaționali de film documentar. Pe de o parte, an de an, Moldox aduce la un loc oamenii pasionați de industria cinematografică, care doresc să reflecte problemele societății contemporane prin intermediul filmului documentar. Pe de altă parte, în cadrul proiectului participă experți de talie mondială, care oferă participanților susținere și ghidare în procesul de creație.

Misiunea Moldox Lab constă în srijinirea, instruirea și motivarea talentelor locale să creeze filme documentare cu impact social pentru Republica Moldova, facilitând accesul acestora pe platformele europene.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#atelier de creatie #cinematografie #festival #film documentar #Moldox #Moldox Lab

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.