Ion Țurcan, fost viceministru de Interne și ex-președinte al raionului Criuleni din partea PDM, și-a scăpat averea de confiscare. ZdG.md a informat că magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) împotriva deciziei Curții de Apel (CA) Chișinău, prin care cererea Autorității cu privire la constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate a fost declarată inadmisibilă.

În 2021, ANI anunța că Ion Țurcan era vizat într-un control al averii, după care a emis actul, potrivit căruia, s-a constatat o diferență substanțială în mărime de aproximativ 390 de mii de lei între averea dobândită și veniturile realizate, precum și deținerea nejustificativă a acesteia.

Ion Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva ANI, cerând anularea actului de constatare. ANI a depus cerere reconvențională împotriva lui Ion Țurcan.

Deja în 2022, CA Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea reconvențională înaintată de ANI. Autoritatea a depus recurs, însă CSJ a respins recursul printr-o decizie încheiată la 13 iulie curent și a menținut decizia de la Apel. Magistrații au explic că acţiunea reconvenţională este o categorie separată a acţiunii civile.

Decizia CSJ este irevocabilă.

Sursa citată a depistat anterior un anunț pe 999.md. Ion Țurcan își scosese „casa de elită” la vânzare. Deși în declarațiile de avere și interese personale, scria că a fost obținută printr-un act de donație și că valoarea acesteia este de 125 de mii de lei, pe site prețul cerutera de 320 de mii de euro, echivalentul a peste 6,8 milioane de lei sau de 55 de ori mai mult decât acesta indică în actele prezentate la ANI.

Între timp, casa a fost vândută. Ion Țurcan încă figurează într-un dosar pentru îmbăgățire ilicită instrumentat de Procuratura Anticorupție, deschis anume în baza sesizării ANI privind averea nejustificată.

#casa #CSJ #Ion Țurcan

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar