De ce ne aflăm într-o continuă căutare de noutăți, imagini, tot felul de postări de îndată ce ne punem la somn, chiar dacă știm că în esență, această activitate ne aduce daune din mai multe perspective? Care este motivul din spatele acestei plăceri ciudate și cât de dependenți suntem de această activitate? Acest fenomen este numit „doomscrolling compulsion”. Cu alte cuvinte, asta ar însemna că oamenii simt o constrângere de a căuta la nesfârșit prin feed-urile de pe social media sau într-o traducere directă ar însemna o așa-zisă confruntare cu „blestemul scrolling-ului”.
Este un lucru cert că ne pomenim uneori stând noaptea în pat, înainte de somn citind pe site-uri de știri, verificându-ne căsuța poștală de zeci de ori, sau navigând pe internet, fiind absolut conștienți de faptul că această activitatea nu este una tocmai sănătoasă și benefică pentru noi. De ce continuăm totuși să facem acest lucru ?
Această întrebare și-au pus-o multe persoane. Există mai multe motive pentru care dorința de a citi poate fi atât de puternică: sentimentul de siguranță a cunoașterii, în special în perioadele dificile, felul în care au fost proiectate platformele de social media, care reîmprospătează și stimulează în mod constant cea mai atractivă și relevantă informație pentru fiecare în mod individual, și desigur, fascinația umană.
Cei mai mulți dintre noi am petrecut o bună parte din anul 2020 dând „scroll” atât de mult, încât Oxford English Dictionary l-a numit cuvântul anului și chiar l-a adăugat în dicționar.
„Doomscrolling-ul”, nu este ceva nou în comportamentul uman. Chiar dacă termenul pare să fi intrat în lexiconul public la începutul anului 2020, odată cu COVID-19, publicul deține de mult mentalitatea de a nu neglija informația din jurul său. Spaima, de exemplu, ne pune într-o alertă maximă, pregătindu-ne de potențialele situații periculoase și dificile. În acest sens al ideilor, am putea oarecum considera „doomscrolling-ul” ca pe o consecință generată de un fenomen ce a semănat spaima în rândurile societății actuale, cum ar fi pandemia.
Într-adevăr, pandemia a agravat această nevoie de a percepe noi informații, dar „scrolling-ul” s-a manifestat și din cauza oamenilor care nu au socializat în timpul acesteia, având la dispoziție mult mai mult timp pentru asimila fluxuri masive de informații.
Un sondaj german de la sfârșitul lunii martie de anul trecut, a constatat că există o legătură strânsă între „frecvența și durata expunerii la canalele mass-media” și „creșterea tulburărilor depresive și de anxietate”. Cercetătorii de la Colegiul Dartmouth au descoperit, de asemenea, că utilizarea sporită a telefonului, generează anxietate, depresie și un comportament sedentar în rândul studenților.
