Propunerea Comisiei Europene cu privire la „pașapoartele de vaccinare”, numite deja oficial „Digital Green Pass”, se confruntă cu câteva probleme ce ar putea împiedica punerea acestora în funcțiune la timp pentru sezonul estival. Preocupările legate de drepturile fundamentale, discriminarea, confidențialitatea datelor cu caracter personal, reprezintă principalele obstacole din calea documentului inovator.

După săptămâni de presiuni tot mai mari, din partea țărilor dependente direct de turism, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni că echipa sa va prezenta în curând un proiect de lege pentru a introduce un asemenea permis la nivelul Uniunii Europene.

Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei a declarat ulterior că obiectivul permisului va fi să faciliteze „circulația liberă și sigură în UE” și acesta va fi aplicabil atât în scopuri profesionale, cât și în scopuri turistice.

Detaliile concrete ale propunerii vor fi dezvăluite mai târziu în luna curentă, ca mai apoi să fie urmate de alte trei luni de gestionare tehnică.
Având în vedere mecanismele complexe de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor UE, scenariul cel mai optimist pentru a pune sistemul în funcțiune pare să fie la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie.

Ceea ce a fost deja dezvăluit este că instrumentul UE va fi o versiune mai complexă al așa-zisului „pașaport de vaccinare”. Pe lângă dovezile privind inocularea persoanei, „Digital Green Pass”, va include și rezultatele testelor anterioare COVID-19, dar și date ce ar indica persoanele ce s-au recuperat recent și se presupune că sunt protejați de anticorpi.

Permisul va fi creat „în conformitatea cu prevederile aferente protecției datelor, securitatății și confidențialitatății”, a spus von der Leyen în scurtul său anunț.

Toate aceste garanții însă, ar putea să nu fie suficiente pentru a înăbuși îndoielile și reticența criticilor care susțin că astfel de certificate vor împărți inevitabil cetățenii în două clase: cei inoculați și cei „vulnerabili”.

#COVID-19 #digital green pass #pașapoarte de vaccinare #vaccin coronavirus

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.