Nu este un secret faptul că Arctica se încălzește mai repede decât restul planetei, dar noile cercetări indică faptul că problema ar putea fi serios subestimată.

Potrivit unui nou studiu, Arctica s-a încălzit de fapt de cel puțin patru ori mai repede decât media globală – chiar de două ori mai repede decât unele estimări anterioare. Noua cercetare a fost publicată în revista Nature Communications Earth & Environment.

Se știe că Arctica este una dintre regiunile lumii care a fost cel mai puternic afectată de schimbările climatice, un fenomen cunoscut sub numele de amplificarea arctică sau amplificarea polară. Unul dintre principalii factori care determină acest fenomen este feedback-ul asociat cu topirea gheții marine și a stratului de zăpadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce Arctica se încălzește, aceasta este mai puțin acoperită de zăpadă și gheață, devenind astfel mai întunecată și mai puțin reflectantă, ceea ce duce la absorbția unei cantități mai mari de energie solară. Arctica se încălzește și mai mult, iar problema continuă într-un cerc vicios.

Arctica, afectată grav de schimbările climatice

De obicei, se considera că Arctica se încălzește de două, poate chiar de trei ori mai repede decât restul planetei, din cauza amplificării polare. Cu toate acestea, noile cercetări ale Institutului meteorologic finlandez arată că acest lucru este probabil o uriașă subestimare.

Echipa lor a descoperit că o mare parte din Oceanul Arctic s-a încălzit cu o rată de 0,75°C pe deceniu între 1979 și 2021, de cel puțin patru ori mai repede decât media globală. În alte părți, creșterea temperaturii a fost și mai severă. În sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, în apropierea arhipelagurilor Svalbard și Novaya Zemlya, situate deasupra Norvegiei și Rusiei, s-a constatat că încălzirea a fost de 1,25°C pe deceniu – adică de șapte ori mai rapidă decât media globală.

,,În timp ce magnitudinea amplificării arctice depinde într-o anumită măsură de modul în care este definită regiunea arctică și de perioada de timp utilizată în calcul, s-a constatat că modelele climatice subestimează amplificarea arctică aproape independent de definiție”, a declarat Mika Rantanen, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Meteorologic finlandez, potrivit IFL Science.

Omenirea subestimează această problemă?

Cercetătorii au explicat că o parte din amplificarea arctică este probabil legată de variațiile naturale pe termen lung ale climei, dar au adăugat că este clar inseparabilă de schimbările climatice cauzate direct de activitatea umană.

Oamenii de știință au avertizat anterior că temperaturile au crescut atât de rapid în jurul Polului Nord încât ar trebui să considerăm acum că Arctica a fost mutată într-o nouă stare climatică. ,,Noua Arctica” este un mediu cu un volum de gheață de mare, temperaturi, sezoane ploioase și precipitații sub formă de zăpadă considerabil diferite față de ,,vechea Arctica”.

Dacă încălzirea continuă, ar trebui să ne așteptăm să vedem schimbări uriașe în biodiversitatea și mediul natural al regiunii. Cu toate acestea, ne putem aștepta, de asemenea, ca situația dificilă a regiunilor polare să aibă un impact asupra altor părți ale lumii sub forma creșterii nivelului mării și a eliberării de metan din cauza dezghețului permafrostului. Până la urmă, ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica.

#Arctica #încalzire globala #mediu

Premierul Vasile Tofan a mers miercuri, 19 august, în fața profesorilor care protestează în Piața Marii Adunări Naționale și le-a spus că bugetul nu permite, în acest moment, majorarea salariilor în măsura solicitată. Șeful Guvernului a recunoscut că situația financiară este dificilă, dar a promis că Executivul va veni cu măsuri pentru a identifica bani și a îmbunătăți situația din educație.

„Nu o să fiu populist și o să le spun oamenilor lucrurile așa cum sunt. Și lucrurile așa cum sunt, dragi profesori, e că lucrurile stau prost la capitolul bugetar. Vreau să o spun direct”, a declarat Tofan.

Premierul le-a spus profesorilor că înțelege nemulțumirea și chiar furia acestora, dar a explicat că orice majorare de cheltuieli trebuie să aibă o sursă de finanțare.

„Când dăm un leu într-o direcție, trebuie să înțelegem de unde îl luăm”, a spus el.

Tofan a menționat că, pe lângă educație, Guvernul are solicitări de finanțare și din partea agricultorilor, a angajaților din domeniul drumurilor, infrastructurii, sănătății și afacerilor interne.

„În toate sectoarele trebuie să ne asumăm măsuri curajoase și să eficientizăm sectorul public, inclusiv în educație avem unde eficientiza. Ca să putem plăti cu salarii mai bune trebuie să continuăm cu măsurile curajoase făcute de domnul Perciun”, a afirmat Tofan.

Tofan l-a apărat și pe ministrul Educației, Dan Perciun. Acesta a declarat că Perciun este unul dintre miniștrii care insistă cel mai mult pentru bani destinați educației.

„Eu nu cunosc un alt ministru, pentru că pentru mine, vă spun ca prim-ministru, îmi vine foarte greu cu domnul Perciun. Pentru că atunci când avem ședințele interne și toți luptă pentru buget, el strigă cel mai tare. El este cel mai agresiv, în sens bun, și luptă pentru voi”, a declarat Tofan.

Ministrul Educației, Dan Perciun, prezent și el la manifestație, a fost huiduit de mulțime.

„Ne-au reușit anumite lucruri împreună și trebuie să le continuăm. Suntem o țară pentru care educația este foarte importantă și în ultimii ani au fost mai multe revendicări pe care le-am realizat… Trebuie să continuăm această dinamică. Acum, în 2026 avem o situație excepțională, nu pe potriva așteptărilor dumneavostră… O să încercăm să găsim acele soluții care ne vor permite să ne onorăm angajamentele”, a spus ministrul.

Autoritățile au anunțat că astăzi la ora 14:00, Guvernul va prezenta un set de măsuri privind revendicările cadrelor didactice.

Precizăm că sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat, miercuri, în fața Guvernului. Aceștia cer majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar.

Participanții au semnat o rezoluție prin care își exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor și cer ca munca din sistemul educațional să fie respectată prin venituri „demne și motivante”. Potrivit acestora, un salariu decent este un drept, nu un privilegiu.

Profesorii solicită respectarea angajamentelor privind majorarea salariilor de la 1 septembrie, precum și prevederea clară a acestei creșteri în actele normative. Totodată, aceștia cer o creștere salarială substanțială, care să contribuie la sporirea atractivității profesiei didactice și la menținerea angajaților în sistem.