În cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) este un deficit de cadre, iar unii procuratorii sunt supraîncărcați cu dosare, motiv pentru care trenează actul acuzării și trimiterii în judecată a unor cauze. La asemenea concluzii a ajuns noua șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a vorbit astăzi, 19 august, despre acest lucru presei, în cadrul unei conferințe de presă.

Ca exemplu, Dragalin a adus cei 9 acuzatori de stat, care au responsabilitatea de a reprezenta Procuratura Anticorupție în toate cauzele penale în judecată în întreaga țară, iar numărul dosarelor aflate pe rol ajung la 400.

„Vă pot spune că noi ca instituție avem 9 acuzatori de stat, care au responsabilitatea de a reprezenta procuratura în toate cauzele penale în judecată pe toate țara. Noi la moment avem aproximativ 400 cauze pe rol în judecată. Nouă procurori. Eu am vorbit cu fiecare dintre ei, și vă pot spune în ce condiții lucrează. Au doar trei birouri – patru procurori în unul, trei în al doilea, și doi în al treilea. Ei au doar doi consultanți care îi ajută”, a spus Dragalin.

În opinia procurorei-șef până în prezent, în Republica Moldova „niciodată nu s-a dus o luptă veritabilă de eradicare a corupției prin atragere la răspundere penală”.

„În Moldova a existat atât de multă corupție încât vă spun absolut sincer că nu este posibil să fie investigate și duse la condamnare toate aceste cazuri. Nici măcar dacă absolut toți procurorii și judecătorii din țară s-ar ocupa numai de aceasta. Nici locuri în închisori nu ar ajunge. Deci noi avem un număr foarte mic de procurori și ofițeri, și foarte multe cauze penale de corupție. Nu toate dosarele sunt egale. Noi ca instituție avem responsabilitatea de a investiga cazuri unde o persoană a luat o mită de 20 euro pentru un certificat fals de vaccina COVID”, mai spune șefa PA.

Totodată, Dragalin a vorbit și despre faptul că, deși, conform legii, șeful PA, trebuie să aibă șase adjuncți: unul la PA Nord, unul la PA Sud și patru în cadrul aparatului central, în prezent aceasta are doar trei, însă și aceea interimari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PA #Procuratura Anticoruptie.#procurori #Veronica Dragalin

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.