Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Se poate muri din cauza excesului de fericire! Ce au descoperit oamenii de știință despre o asemenea afecțiune

21 Aug. 2022, 22:00
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2022, 22:00 // Life //  Realitatea.md

„Mort de supărare” a fost doar o figură de stil până în 2002, când dr. Hikaru Sato și colegii lui de la spitalul orașului Hiroshima au descris într-un studiu cardiomiopatia takotsubo, o afecțiune care a primit rapid numele de „sindromul inimii frânte”. Mai recent, însă, oamenii de știință au descoperit că se poate muri și din cauza unui exces de fericire. Și este vorba despre aceeași afecțiune: cardiomiopatia takotsubo. În mod firesc, ar trebui să primească și denumirea de „sindromul inimii fericite”, scrie, într-un articol publicat pe platforma „The Conversation”, Adam Taylor, profesor și director al Centrului pentru Anatomie Clinică de la Universitatea Lancaster.

Așadar, ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce mor unii oameni din această cauză? În primul rând, trebuie subliniat faptul că acest sindrom este rareori fatal. Ca și în cazul altor cardiomiopatii (boli ale mușchiului cardiac), majoritatea persoanelor se recuperează în câteva luni, fără a suferi leziuni cardiace pe termen lung. Este denumită astfel deoarece persoanele cu această afecțiune au un ventricul stâng – principala cameră de pompare din inimă – de formă anormală. Sato s-a gândit că această formă – îngustă în partea de sus și dilatată în partea de jos – seamănă cu vasele de ceramică folosite pentru a prinde caracatițele (takotsubo), de unde și numele. Această dilatare slăbește mușchiul cardiac, afectând capacitatea acestuia de a pompa sângele în mod eficient.

Femeile, mult mai predispuse la această malformație

Un studiu efectuat pe aproximativ 135.000 de persoane din SUA a constatat că numărul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune a crescut constant în cei 11 ani în care s-a desfășurat cercetarea (2006-2017). Este mai frecventă la femei (88%) și este observată cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste. Probabil că medicii descoperă mai multe cazuri acum, deoarece există o mai bună conștientizare a acestei afecțiuni, oamenii trăiesc mai mult și există instrumente de diagnosticare mai bune pentru a o depista. Până de curând, acest sindrom al „inimii frânte” a fost asociat cu un stres emoțional sau fizic intens. Mecanismul exact prin care stresul provoacă schimbarea formei inimii și simptomele ulterioare – dureri în piept și dificultăți de respirație – nu este încă pe deplin înțeles.

Rolul catecolaminelor

Medicii au observat modificări similare ale inimii la persoanele cu afecțiuni precum feocromocitomul (o tumoare rară pe glandele suprarenale) și tulburări ale sistemului nervos central. În aceste afecțiuni, există un exces de catecolamine. Sunt niște hormoni – adrenalina, noradrenalina și dopamina – produși de glandele suprarenale. Ar putea fi un indiciu cu privire la posibilul rol al acestor hormoni în cardiomiopatia takotsubo. Exact aceeași dilatare a ventriculului stâng al inimii a fost observată la pacienții tratați cu aceste catecolamine în timp ce erau supuși unei rinoplastii cosmetice, ceea ce ar oferi un indiciu în plus referitor la rolul acestor hormoni în sindromul inimii frânte. În situații de stres, aceste catecolamine au valori crescute și afectează organismul, în special inima, unde sunt implicate în creșterea ritmului cardiac și a forței bătăilor inimii. Acest efect în situațiile stresante nu este o surpriză, deoarece de multe ori corpul și mintea intră în modul „luptă sau fugi”, ceea ce declanșează eliberarea acestor catecolamine.

Ce declanșează sindromul takotsubo

Printre evenimentele stresante care pot declanșa sindromul takotsubo se numără primirea unei vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer), pierderea unei persoane dragi, violența domestică, un accident de mașină și chiar vorbitul în public. Însă recent, cercetătorii din Germania au descris pacienți cu sindrom takotsubo declanșat și de evenimente fericite, cum ar fi o nuntă, nașterea nepoților și câștigarea premiului cel mare. Dintre cei 910 pacienți din studiu care au avut un declanșator emoțional pentru sindromul takotsubo, 37 au avut sindromul inimii fericite și 873 au avut sindromul inimii frânte. Spre deosebire de sindromul inimii frânte, care afectează în principal femeile, sindromul inimii fericite a fost observat mai ales la bărbați. Cercetătorii au constatat că decesele și complicațiile cauzate de sindromul inimii fericite, respectiv de sindromul inimii frânte sunt aproximativ la fel, adică rare. Așadar, nu vă faceți griji în legătură cu emoțiile legate de marile evenimente ale vieții. Este foarte puțin probabil ca acestea să vă ucidă. Dar dacă simțiți durere sau presiune în piept, cereți întotdeauna ajutor medical.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.