„Mort de supărare” a fost doar o figură de stil până în 2002, când dr. Hikaru Sato și colegii lui de la spitalul orașului Hiroshima au descris într-un studiu cardiomiopatia takotsubo, o afecțiune care a primit rapid numele de „sindromul inimii frânte”. Mai recent, însă, oamenii de știință au descoperit că se poate muri și din cauza unui exces de fericire. Și este vorba despre aceeași afecțiune: cardiomiopatia takotsubo. În mod firesc, ar trebui să primească și denumirea de „sindromul inimii fericite”, scrie, într-un articol publicat pe platforma „The Conversation”, Adam Taylor, profesor și director al Centrului pentru Anatomie Clinică de la Universitatea Lancaster.

Așadar, ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce mor unii oameni din această cauză? În primul rând, trebuie subliniat faptul că acest sindrom este rareori fatal. Ca și în cazul altor cardiomiopatii (boli ale mușchiului cardiac), majoritatea persoanelor se recuperează în câteva luni, fără a suferi leziuni cardiace pe termen lung. Este denumită astfel deoarece persoanele cu această afecțiune au un ventricul stâng – principala cameră de pompare din inimă – de formă anormală. Sato s-a gândit că această formă – îngustă în partea de sus și dilatată în partea de jos – seamănă cu vasele de ceramică folosite pentru a prinde caracatițele (takotsubo), de unde și numele. Această dilatare slăbește mușchiul cardiac, afectând capacitatea acestuia de a pompa sângele în mod eficient.

Femeile, mult mai predispuse la această malformație

Un studiu efectuat pe aproximativ 135.000 de persoane din SUA a constatat că numărul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune a crescut constant în cei 11 ani în care s-a desfășurat cercetarea (2006-2017). Este mai frecventă la femei (88%) și este observată cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste. Probabil că medicii descoperă mai multe cazuri acum, deoarece există o mai bună conștientizare a acestei afecțiuni, oamenii trăiesc mai mult și există instrumente de diagnosticare mai bune pentru a o depista. Până de curând, acest sindrom al „inimii frânte” a fost asociat cu un stres emoțional sau fizic intens. Mecanismul exact prin care stresul provoacă schimbarea formei inimii și simptomele ulterioare – dureri în piept și dificultăți de respirație – nu este încă pe deplin înțeles.

Rolul catecolaminelor

Medicii au observat modificări similare ale inimii la persoanele cu afecțiuni precum feocromocitomul (o tumoare rară pe glandele suprarenale) și tulburări ale sistemului nervos central. În aceste afecțiuni, există un exces de catecolamine. Sunt niște hormoni – adrenalina, noradrenalina și dopamina – produși de glandele suprarenale. Ar putea fi un indiciu cu privire la posibilul rol al acestor hormoni în cardiomiopatia takotsubo. Exact aceeași dilatare a ventriculului stâng al inimii a fost observată la pacienții tratați cu aceste catecolamine în timp ce erau supuși unei rinoplastii cosmetice, ceea ce ar oferi un indiciu în plus referitor la rolul acestor hormoni în sindromul inimii frânte. În situații de stres, aceste catecolamine au valori crescute și afectează organismul, în special inima, unde sunt implicate în creșterea ritmului cardiac și a forței bătăilor inimii. Acest efect în situațiile stresante nu este o surpriză, deoarece de multe ori corpul și mintea intră în modul „luptă sau fugi”, ceea ce declanșează eliberarea acestor catecolamine.

Ce declanșează sindromul takotsubo

Printre evenimentele stresante care pot declanșa sindromul takotsubo se numără primirea unei vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer), pierderea unei persoane dragi, violența domestică, un accident de mașină și chiar vorbitul în public. Însă recent, cercetătorii din Germania au descris pacienți cu sindrom takotsubo declanșat și de evenimente fericite, cum ar fi o nuntă, nașterea nepoților și câștigarea premiului cel mare. Dintre cei 910 pacienți din studiu care au avut un declanșator emoțional pentru sindromul takotsubo, 37 au avut sindromul inimii fericite și 873 au avut sindromul inimii frânte. Spre deosebire de sindromul inimii frânte, care afectează în principal femeile, sindromul inimii fericite a fost observat mai ales la bărbați. Cercetătorii au constatat că decesele și complicațiile cauzate de sindromul inimii fericite, respectiv de sindromul inimii frânte sunt aproximativ la fel, adică rare. Așadar, nu vă faceți griji în legătură cu emoțiile legate de marile evenimente ale vieții. Este foarte puțin probabil ca acestea să vă ucidă. Dar dacă simțiți durere sau presiune în piept, cereți întotdeauna ajutor medical.

#fericire #oameni de stiinta #studiu

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.