Guvernul a elaborat Proiectul privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Documentul prevede cheltuieli mai mari cu 3,1 miliarde de lei, suma totală ajungând la 75,4 miliarde de lei. Veniturile sunt estimate la 58 miliarde de lei, în creștere cu 5,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar este prognozat la 17,2 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei mai puțin, transmite BANI.MD.

Impozitele și taxele sunt principala sursă de venit la bugetul țării. Acestea se majorează cu 3,5 miliarde de lei, sau cu circa 7,4% și vor constitui 51,4 miliarde de lei. Intrările din granturi vor crește cu 1,3 miliarde de lei, sau cu circa 53,0% și vor constitui 3,7 miliarde de lei. Încasările din alte venituri se majorează cu 441,5 mil. lei, sau cu circa 19,3% și vor constitui 2,7 miliarde de lei. Suma transferurilor între bugetul de stat si bugetele locale pentru proiectele finanțate din surse externe se diminuează cu 5,4 mil. lei și va constitui 16,4 miliarde de lei.

La capitolul cheltuieli, cele mai semnificative majorări se propun a fi operate la Protecția socială – cu 1,7 miliarde de lei și vor ajunge la 19 miliarde de lei. Este vorba de acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat, al căror cuantum lunar nu depășește 5000 de lei, majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

Pentru serviciile de stat cu destinație generală, suplimentar vor fi alocați 996,7 mil. lei, în special pentru gestionarea crizei energetice și a crizei refugiaților din Ucraina. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și proiectului „Modernizarea Tehnicii Agricole și a Echipamentului post-recoltare, dar și Fondului rutier se alocă suplimentar 973,7 mil. lei mai mult, suma totală va ajunge la 11 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul finanțelor își propune să taie cheltuielile de la ocrotirea sănătății – 897,7 mil. lei, care sun atribuite în special cheltuielilor pentru COVID-19. De asemenea, de la protecția mediului cheltuielile vor fi reduse cu 101 mil. de lei.

Urmare e resurselor financiare tot mai scumpe de pe intern, Ministerul Finanțelor afirmă că pentru acoperirea deficitului bugetar se orientează la resursele de creditare oferite pe plan extern de către partenerii de dezvoltare.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.