Autoritățile planifică ca pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, peste hotarele țării ar urma să fie deschise nu mai puține secții de votare câte au fost în cadrul scrutinului electoral prezidențial, turul doi, din toamna anului 2020, iar costurile s-ar ridica la 5,5 milioane de lei. O asemenea informație prealabilă a fost oferită astăzi de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și Comisia Electorală Centrală (CEC), în cadrul unei conferințe de presă.

Totuși, potrivit ministrului interimar al Afacerilor Externe, Aureliu Ciocoi, astăzi a fost expediat un plan CEC-ului pentru a decide asupra organizării și deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării în ziua alegerilor parlamentare anticipate, iar CEC urmează să analizeze recomandările făcute de MAEIE.

La rândul său, președintele CEC, Dorin Cimil a menționat că, după ce se va încheia perioada de înregistrare prealabilă, Comisia urmează să decidă, în baza numărului final al cetățenilor moldoveni, înregistrați prealabil peste hotare. Termenul de înregistrare prealabilă a cetățenilor din diasporă expiră mâine, 26 mai.

Totodată, Ciocoi a precizat că, MAEIE pledează pentru deschiderea unui număr mai mare peste hotarele țării, însă decizia finală aparține CEC-ului.

Președintele CEC a mai afirmat că, decizia finală privind numărul secțiilor de votare care vor fi deschise în ziua alegerilor din 11 iulie curent va fi luată după examinarea înregistrărilor prealabilă, precum și a situației din cadrul scrutinului electoral precedent, când diaspora s-a mobilizat și s-a prezentat la urnele de vot într-un număr foarte mare, fapt ce a dus la aglomerarea unor secții de votare și epuizarea buletinelor de vot înainte ca să-și poată exercita dreptul la vot toți alegătorii.

Astfel, Dorin Cimil notează că se examinează oportunitatea pentru a fi oferite unor secții de votare 5 mii de buletine de vot, deși MAEIE s-a expus împotriva acestei inițiative, pentru că îngreunează munca angajaților electorali, duce la epuizarea acestora, iar în consecință poate duce la limitarea atenției și productivității acestora.

Amintim că, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020 au fost deschise 139 de secții de votare peste hotarele țării. Stabilirea secțiilor de votare în diasporă se decide în baza numărului moldovenilor înregistrați prealabil, precum și a celor, care și-au exprimat dreptul la vot la ultimul scrutin.

Până în prezent, 93 de mii de moldoveni s-au înregistrat prealabil, comparativ cu scrutinul electoral din toamna anului trecut – 60 de mii.

#alegeri anticipate #CEC #MAEIE

Pe malul drept al Nistrului, acolo unde istoria se împletește cu legenda, se ridică una dintre cele mai impresionante fortificații medievale ale Moldovei – Cetatea Soroca. Ridicată pentru a apăra vadurile de trecere peste râu și pentru a opri incursiunile tătarilor, cetatea a devenit, peste secole, un simbol al rezistenței și al identității moldovenești.

Primele mențiuni despre Cetatea Soroca datează din anul 1499, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, fortificația era construită din lemn și pământ și avea rolul de a proteja unul dintre cele mai importante puncte de trecere peste Nistru. Poziția sa strategică a transformat rapid Soroca într-un loc esențial pentru apărarea și organizarea frontierei de nord-est a Moldovei.

La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost reconstruită din piatră și a căpătat forma pe care o putem vedea și astăzi. Noul edificiu impresionează prin planul său circular, cu un diametru de aproximativ 37,5 metri, patru turnuri rotunde de apărare și un turn de acces de formă rectangulară. Această arhitectură o face unică printre cetățile medievale moldovenești și una dintre cele mai bine conservate fortificații din regiune.

Ridicată pe malul abrupt al Nistrului, cetatea străjuia trecerea peste râu și avea rolul de a proteja ținutul Sorocii de invazii. În jurul acestei fortificații s-a dezvoltat treptat și orașul, care a devenit un important punct comercial și administrativ în Moldova medievală.

Un element simbolic al cetății este capul de bour – stema Moldovei medievale – amplasat deasupra portalului de intrare.

În ultimii ani, Cetatea Soroca a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Între 2013 și 2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”, finanțat de Uniunea Europeană, fortificația a fost consolidată și readusă la frumusețea de odinioară. Lucrările au continuat ulterior, fiind restaurate zidurile, cazematele și alte elemente ale construcției. Astăzi, vizitatorii pot descoperi inclusiv o capcană medievală cunoscută sub numele de „Gura de lup”, folosită cândva pentru apărarea cetății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Republicii Moldova. Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o fortificație impresionantă, ci și o parte esențială din istoria Moldovei medievale. Ridicată acum mai bine de cinci secole, cetatea continuă să vegheze malul Nistrului, amintind de vremurile în care aceste ziduri apărau țara de invazii și păstrau vie identitatea unui popor.

#Cetatea Soroca #Moldova #turisti