De la 1 septembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România dublează tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor „țări perimetrice”. În cazul României, acestea sunt statele vecine nemembre UE, adică Republica Moldova și Ucraina, informează Bani.md.

Astfel, tariful va fi majorat de la 0,6 euro/MWh plus TVA (0,714 euro/MWh în total) la 1,2 euro/MWh plus TVA (1,428 euro/MWh în total), relevă date analizate de Profit.ro.

Potrivit legislației UE în vigoare, tariful este stabilit prin decizie a Asociației Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), care este ulterior implementată la nivelul statelor membre de către autoritățile naționale de reglementare.

ENTSO-E a luat decizia de dublare a tarifului la 1,2 euro/MWh în a doua jumătate a lunii iulie. Este cel mai mare nivel al taxei de la instituirea ei în 2009. De atunci și până anul trecut inclusiv, cuantumul a variat de la an la an între 0,5 și 0.8 euro/MWh, neajungând niciodată la pragul de 1 euro/MWh, acum depășit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Normele UE prevăd că operatorii de transport și de sistem (OTS) din spațiul comunitar primesc compensații pentru costurile aferente găzduirii fluxurilor de energie electrică transfrontaliere în rețelele lor, plătite de către operatorii omologi ai sistemelor de unde provin și unde ajung în final aceste fluxuri. În acest scop, OTS-urile din UE contribuie cu bani la un fond comun, contribuția fiecăruia fiind proporțională cu raportul dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre sistemul său național de transport și suma dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre toate sistemele naționale de transport. Compensațiile acoperă pierderile de energie aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de electricitate, precum și costurile suportate de OTS-uri cu punerea la dispoziție a infrastructurii în scopul găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, inclusiv cu investițiile în întărirea rețelelor necesare pentru facilitarea acestor fluxuri.

În schimb, țărilor terțe precum Republica Moldova și Ucraina li se aplică o taxă de utilizare a sistemelor de transport de energie din UE, stabilită în fiecare an la nivelul contribuției estimate per megawatt-oră pe care operatorii de sisteme de transport dintr-o țară UE ar trebui să o verse la fondul comun menționat pe baza fluxurilor transfrontaliere de energie electrică preconizate pentru anul în cauză. OTS-urile terțe își recuperează taxa de la exportatorii și importatorii naționali de energie.

La finalul lunii iunie, ENTSO-E a anunțat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și Republica Moldova, pe de o parte, și statele vecine lor membre UE. Asta după ce, în martie, sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au început să funcționeze în sincronizare cu cele din Europa de Vest. Pe 29 iulie, capacitatea de schimb commercial între Ucraina/Republica Moldova și Europa continental a fost majorată de la nivelul inițial de 100 MW la 250 MW, o nouă majorare fiind posibilă în septembrie.

#energie #Romania #taxa

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.