Modul în care autoritățile din Republica Moldova au gestionat fondurile destinate combaterii pandemiei de COVID-19 denotă un grad redus de responsabilitate și transparență. Este concluzia la care au ajuns autorii unui raport intitulat „Gestionarea fondurilor COVID-19”, realizat în cadrul programului internațional de cercetare Open Budget Survey, scrie expert-grup.org.

Studiul a fost realizat în baza a 26 de indicatori de transparență, supraveghere și participare publică asupra a 120 de țări, printre care și Republica Moldova.

Potrivit rezultatelor raportului, mai mult de două treimi dintre autoritățile centrale din cele 120 de țări nu au reușit să gestioneze într-un mod responsabil pachetele de urgență aprobate pentru combaterea pandemiei.

Totodată, aproape două treimi dintre acestea nu au urmat proceduri transparente de achiziții, circa jumătate dintre țări au ocolit procedurile legislative pentru a introduce pachetele de urgență și doar aproximativ un sfert dintre auditorii naționali au publicat rapoarte accelerate audit.

Astfel, către finele anului 2020, suma fondurilor destinate crizei pandemice la nivel global a ajuns la circa 14 trilioane de dolari.

Mai mult, același raport arată că aprobarea în luna aprilie, anul trecut, a pachetului de politici fiscale de urgență de către Parlamentul de la Chișinău denotă carențe la toate cele trei capitole analizate în studiu:

transparență– atât la aprobarea cât și la implementare pachetului de urgență, în special în privința stabilirii beneficiarilor, identificării și utilizării resurselor extrabugetare și raportării;
supraveghere– atât din partea legislatorilor, cât și din partea birourilor naționale de audit;
participare– s-a constatat un nivel minim al participării publice.

De cealaltă parte, Republica Moldova înregistrează un scor pozitiv în privința la trei indicatori reflectați în raport: informații macroeconomice și bugetare agregate, surse de finanțare și achiziții.

Exemple pozitive există și la nivel global. Un exemplu în acest sens este și Republica Paraguay, unde toate achizițiile legate de pandemie sunt publicate pe o pagină web specializată.

Alte 22 de țări, precum Canada, Bangladesh, Togo, au constatat impactul disproporționat al pandemiei asupra femeilor și au publicat informații despre politicile care vizează femeile. Totodată, în Sierra Leone auditorul național a furnizat date de audit în timp real, bazându-se pe experiența crizei provocate de Ebola.

Raportul privind gestionarea fondurilor COVID-19 la nivel global poate fi vizualizat online, pe pagina web www.internationalbudget.org/covid/.

Modulul COVID include principalii indicatori ai raportului și harta interactivă a celor 120 de țări analizate.

Open Budget Survey este o cercetare globală care evaluează nivelul de transparență bugetară a peste o sută de țări din lume prin prisma celor mai bune practici acceptate la nivel internațional și este parte a Programului ”International Budget Partnership’s Open Budget Initiative”.

Republica Moldova participă oficial în cadrul Open Budget Survey din anul 2017, iar Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” este partener local al proiectului.

#combaterea virusului #Moldova #pandemie #raport

Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.

Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)

Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.

În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.

#interviu #Michał Krafcik #MSF #Pisa