Republica Moldova este pe locul 37 într-un top al clasamentului la viteza internetului, potrivit unui clasament publicat de cable.co.uk.

Sunt 16 țări calificate în Europa de Est, dintre care toate, cu excepția a două, se află în prima jumătate a clasamentului, iar patru dintre ele se află în primele 50 de țări. În general, regiunea are o medie de 39,43 Mbps. Cele mai rapide trei țări au fost România (112,39Mbps, locul 15), Republica Moldova (66,08 Mbps, locul 37) și Polonia (55,82 Mbps, locul 44). Cele mai lente trei țări au fost Bosnia și Herțegovina (8,16 Mbps, locul 169), Albania (11,47 Mbps, locul 141) și Croația (20,74 Mbps, locul 106).

Toate cele 28 de țări măsurate în Europa de Vest se află în prima jumătate a clasamentului, iar șapte dintre ele se află în primele zece țări din lume în ceea ce privește viteza de internet. Viteza medie regională de 99 Mbps este cea mai rapidă dintre cele 13 regiuni globale. Viteze medii impresionante au fost măsurate pentru primele trei regiuni: Jersey (256,59 Mbps, locul 2), Islanda (216,56 Mbps, locul 3) și Liechtenstein (166,22 Mbps, locul 4). Cele mai lente locuri din regiune au fost Insulele Feroe (28,40 Mbps, locul 89), San Marino (40,34 Mbps, locul 65) și Guernsey (45,51 Mbps, locul 59).

Țările din lume cu cel mai lent internet

Cele cinci țări din lume cu cele mai mici viteze de rețea sunt Turkmenistan (0,77 Mbps), Republica Democrată Timor-Lest (0,94 Mbps), Yemen (0,97 Mbps), Guineea-Bissau (0,98 Mbps) și Afganistan (0,98 Mbps).

Două dintre ultimele cinci locuri sunt situate în Asia, una în Orientul Apropiat, una în Africa Subsahariană și una în CSI (fosta URSS). Toate aceste țări se confruntă cu o infrastructură de rețea subdezvoltată și cu un grad scăzut de utilizare a serviciilor digitale în rândul populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țările cu cel mai rapid internet

Cele cinci țări cu cel mai rapid internet din lume sunt Macao (262,74 Mbps), Jersey (256,59 Mbps), Islanda (216,56 Mbps), Liechtenstein (166,22 Mbps) și Gibraltar (159,90 Mbps).

Este evident faptul că toate aceste țări au asemănări. Patru dintre cele cinci țări sunt situate în Europa de Vest, Macau din Asia fiind excepția. Toate sunt fie foarte mici, fie sunt națiuni insulare. Este mult mai ușor să se implementeze banda largă completă de fibră optică FTTP și internetul mobil 5G la o populație mai mică și/sau pe o suprafață mai mică.

Viteza medie globală a conexiunilor în bandă largă continuă să crească brusc

Analiștii au urmărit măsurătorile vitezei în bandă largă în 220 de țări și teritorii (224 anul trecut) pe mai multe perioade de 12 luni, ceea ce le-a permis să calculeze o viteză medie globală la nivel mondial și să vadă cum evoluează aceste date în timp. Vestea bună este că viteza medie globală continuă să crească rapid.

Viteza medie globală în bandă largă măsurată în 2017 a fost de 7,4 Mbps. Viteza medie globală de bandă largă măsurată în 2018 a fost de 9,10Mbps – o creștere de 23,35%. În 2019, viteza medie măsurată a fost de 11,03 Mbps – o nouă creștere de 20,65% față de anul precedent. În 2020, media a crescut din nou cu încă 90%, ajungând la 24,83Mbps, deși trebuie remarcat faptul că o mare parte din această creștere poate fi atribuită instrumentelor de măsurare modernizate.

Anul trecut (2021), viteza medie globală a crescut din nou cu încă 20%, ajungând la 29,79Mbps. Anul acesta, media este acum de 34,79Mbps – o creștere de 15%.

„Cele mai rapide viteze medii din lume nu mai sunt în curs de accelerare față de restul domeniului, deoarece saturația FTTP/fibră pură își atinge limitele actuale în multe dintre cele mai rapide locații.

Între timp, deși țările care ocupă partea de jos a tabelului suferă în continuare de viteze extrem de scăzute, viteza medie a celor 10% de jos se îmbunătățește în mod constant, deși nu vă așteptați să faceți streaming de filme HD în aceste țări prea curând.

#internet #Moldova #viteza globala

Premierul britanic Andy Burnham efectuează luni prima sa vizită internațională de la preluarea mandatului, deplasându-se la Kiev cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a independenței Ucrainei.

Potrivit Downing Street, Burnham va anunța că guvernul britanic a aprobat ca producătorul de armament MBDA să partajeze informații clasificate referitoare la componentele britanice ale rachetei de croazieră cu rază lungă de acțiune Scalp.

Scalp este versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow, cele două sisteme fiind dezvoltate pe baza unei tehnologii franco-britanice comune. Potrivit guvernului britanic, accesul la aceste informații va permite Franței și Ucrainei să avanseze în procesul de asamblare a rachetei în Ucraina.

La Kiev, Andy Burnham va coprezida prima sa reuniune a „Coaliției de Voință”, formată din statele care sprijină Ucraina. Reuniunea se va desfășura în format hibrid, cu unii participanți prezenți fizic, iar alții prin videoconferință. Premierul irlandez Micheál Martin urmează să participe de la distanță.

„La această a 35-a aniversare a independenței Ucrainei, poporul ucrainean nu trebuie să aibă nicio îndoială: Regatul Unit este alături de voi astăzi și va rămâne așa atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Burnham.

Premierul britanic și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și apelul pentru o „pace justă și durabilă”.

Vizita are loc la câteva săptămâni după deplasarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Londra. Cu acea ocazie, Burnham anunțase că Marea Britanie va partaja cu Ucraina proprietatea intelectuală a unui sistem britanic de bruiaj conceput pentru a contracara apărarea aeriană rusă.

Regatul Unit se numără printre principalii susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în 2022. Londra a mobilizat până acum aproximativ 25 de miliarde de lire sterline, echivalentul a circa 29 de miliarde de euro, pentru sprijinirea Ucrainei, dintre care 16 miliarde de lire sterline reprezintă ajutor militar.