Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie. Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Declarațiile aparține vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Astfel, UE ar putea decide ca fiecare stat membru să aibă un ritm individual de reducere a datoriei.

„Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”.

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a explicat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale.

Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți. Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

#datorii #economie #UE

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare