Ministerul rus al afacerilor externe a declarat un angajat al Ambasadei Bulgariei drept persona non grata, iar nota corespunzătoare a fost predată ambasadorului Republicii Atanus Krystin.

Potrivit informațiilor, Ministerul de Externe a subliniat că această măsură este un răspuns la decizia nejustificată luată în aprilie de partea bulgară de a expulza un diplomat rus.

Totodată, Praga, la jumătatea lunii aprilie, a acuzat Moscova de implicarea într-o explozie la un depozit de muniții din Vrbetica în 2014. Republica Cehă a expulzat din țară 18 angajați ai ambasadei rusești. Ca răspuns, Moscova a declarat non-grata 20 de angajați ai misiunii diplomatice cehe și a numit acuzațiile incidentului absurde, nefondate și exagerate.

Ministerul de Externe ceh, a cerut Rusiei să îi înapoieze pe diplomații expulzați. Nu a primit niciun răspuns, Praga a anunțat din nou reducerea componenței ambasadei ruse, acordând un termen până la sfârșitul lunii mai.

Ulterior, procuratura bulgară a anunțat implicarea Rusiei în exploziile din fabrici și depozite militare în 2011, 2015 și 2020. Potrivit șefului Ministerului de Externe rus, Serghei Lavrov, Sofia a decis să depășească Republica Cehă cu astfel de declarații.

De asemenea, autoritățile bulgare au acuzat șase ruși de implicare în tentativa de otrăvire a omului de afaceri Emilian Gebrev, care a furnizat arme forțelor armate ucrainene în toiul conflictului din Donbass.

#Bulgaria #diplomat #Federatia Rusa #persona non grata

Curtea Supremă de Justiție își propune să soluționeze problema miilor de dosare restante și să eficientizeze activitatea instanței prin reducerea duratei de examinare a cauzelor și accelerarea procesului de digitalizare. Măsurile sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026-2030, aprobată joi de plenul CSJ, transmite IPN.

Potrivit CSJ, la începutul anului, peste șapte mii de dosare așteptau să fie examinate, de două ori mai multe decât capacitatea anuală a instituției. Instituția menționează că strategia prevede și modernizarea infrastructurii informatice, implementarea completă a dosarului electronic și introducerea unor sisteme avansate de triaj și căutare bazate pe inteligență artificială. Scopul final este reducerea birocrației și volumul de muncă al asistenților judiciari.

În aceeași ședință, CSJ a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea a instituției. Acesta stabilește că dosarele cu impact social semnificativ, cele cu relevanță sistemică sau care vizează probleme sociale delicate vor fi examinate proritar. Prioritate vor avea și dosarele privind persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate.

În același timp, Curtea intenționează să-și îmbunătățească și comunicarea cu publicul, inclusiv prin publicarea unor rezumate accesibile ale hotărârilor de referință. Documentul prevede și evaluarea anuală a riscurilor de corupție.

În cadrul aceleiași ședințe, Plenul a decis să amâne aprobarea organigramei Curții. Aceasta urmează să fie examinată împreună cu statul de personal, după definitivarea acestuia. Strategia și noul Regulament au fost aprobate în prima ședință a Plenului CSJ în noua componență, după o întrerupere de mai mulți ani. Întrunirea a devenit posibilă după numirea recentă a cinci judecători. La mijlocul lunii iunie, CSJ avea doar 6 magistrați în funcție și 14 locuri vacante.