Președintele belarus, Alexander Lukașenko a comentat ultimele evenimente din jurul Belarusului provocate de aterizarea forțată a unui avion de pasageri Ryanair și de arestarea jurnalistului Roman Protasevich.

„Ce ar fi trebuit să facem pe fundalul unei cascade de minerit de la adresele IP ale Poloniei? Am acționat complet legal. Ce s-ar fi întâmplat dacă dintr-o dată sistemele de siguranță ale centralei nucleare ar fi fost puse în alertă?”, a comentat Lukașenko în cadrul unui briefing.

Totodată, el a menționat că mesajul despre exploatarea avionului a venit din Elveția.

Potrivit lui Lukașenko, echipajul s-a consultat cu proprietarii avionului și aeroportul din Vilnius, dar a decis să aterizeze la Minsk. În același timp, Lukașenko a caracterizat informațiile despre forțarea liniei de aterizare de către avionul de lupte MiG-29 drept o minciună absolută.

Lukașenko a reacționat și la arestarea jurnalistului Protasevici. El a cerut apărătorilor occidentali să răspundă la ce servicii speciale lucrează cei doi deținuți.

„Toată lumea va răspunde pentru crimele sale. Este o chestiune de timp”, a declarat Lukașenko.

Pe 23 mai, un avion Ryanair, pe ruta Atena-Vilnius, a aterizat de urgență pe aeroportul din Minsk. După aterizare, autoritățile țării i-au reținut pe fondatorul canalului de opoziție Telegram Nexta, Roman Protasevici și pe iubita sa, care se aflau la bord.
Imediat au apărut informații că Alexandr Lukașenko a trimis un avion MiG-29 pentru a intercepta linia Ryanair cu fostul redactor șef al NEXTA la bord.
În aceeași zi, 23 mai, Ministerul Apărării din Belarus a confirmat interceptarea liniei Ryanair cu un avion de luptă.
Circumstanțele aterizării forțate a companiei aeriene Ryanair din Minsk vor fi investigate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).
La rândul său, Ryanair, într-un comentariu la aterizarea forțată a aeronavelor sale, a remarcat că partea din Belarus a primit un mesaj despre o amenințare la adresa securității la bordul avionului. În același timp, transportatorul nu și-a amintit că avionul său a fost interceptat de un avion belarus, iar după aterizare, jurnalistul Roman Protasevici și prietena sa au fost scoși din zbor.
O serie de țări europene au anunțat posibila introducere a unor sancțiuni împotriva Belarusului pentru acest incident. În plus, unele companii aeriene au încetat imediat să utilizeze spațiul aerian al Belarusului.

De asemenea, Ucraina a oprit complet traficul aerian cu Belarus și redirecționează toate zborurile ocolind acest spațiu. Iar Lituania și Marea Britanie au interzis deja intrarea în țară a avioanelor care călătoresc prin Belarus.

#Alexandr Lukashenko #declaratii #Roman Protasevici #Ryanair

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.