Deși Republica Moldova și Ucraina au primit împreună statut de țări candidate la aderare, procesul eurointegrării nu va fi unul similarpentru ambele state. O spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, potrivit căruia dacă Republica Moldova va progresa în implementarea reformelor, chiar anul viitor ar putea începe negocierile de aderare. Potrivit oficialului european, dacă Republica Moldova va reuși să se dezvolte și să se modernizeze, parcursul său european nu va depinde de evoluțiile din Ucraina.

În data de 23 iunie Republica Moldova și Ucraina au primit din partea Consiliului European statutul de țări candidate la aderare, iar Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva de aderare. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan spune că acum ritmul aderării Republicii Moldova la UE depinde de ritmul reformelor, potrivit ipn.md.

„Fiecare stat va face progrese conform propriilor merite. Indiferent de situația din Ucraina, dacă Republica Moldova se reformează, va avea câștig de cauză. Și invers. Dacă în Republica Moldova vor veni la guvernare oameni politici așa cum au fost în trecut care nu-și respectă angajamentele și încearcă să inducă în eroare partenerii Republicii Moldova, nu va exista încredere și ritmul aderării va fi încetinit. Dacă Republica Moldova va face progrese mai repede decât Ucraina, nu va fi ținută pe loc de Ucraina”, a spus Siegfried Mureșan în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Mai mult, oficialul spune că statutul de țară candidată a fost obținut într-un timp record, fapt ce demonstrează că, dacă există voință politică la Chișinău și Bruxelles, eurointegrarea Republicii Moldova poate avea loc cu pași rapizi. Prioritatea autorităților de la Chișinău trebuie să fie implementarea reformelor recomandate de Comisia Europeană, spune Siegfried Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Domeniile vizate sunt justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.

„Pe subiectul recomandărilor Uniunii Europene există progrese. Autoritățile Republicii Moldova au adoptat un plan de acțiuni, când și cum vor implementa aceste reforme. De implementarea acestor reforme va depinde cum ne vom mișca spre următoarele etape. Comisia Europeană va trebui să facă un raport și ulterior se vor putea deschide negocierile de aderare. Deci, totul depinde de modul în care începe implementarea reformelor recomandate de Comisia Europeană. Este posibil să începem negocierile anul următor, dar nu e esențial. Esențial este să fie implementate reformele și să ne ajutăm reciproc mai ales în situații de criză, energetică, umanitară, astfel îmbunătățind viața oamenilor”, a mai spus oficialul european.

Cu referire la protestele din ultima perioadă organizate în Republica Moldova, europarlamentarul spune că cei care incită la astfel de manifestații au demonstrat că nu au soluții pentru țară. Potrivit demnitarului de la Bruxelles, „aceste proteste nu sunt organice, naturale, oamenii sunt incitați, împinși să iasă, puțini”.

#proteste #Siegfried Mureșan #Ucraina #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.