Sezonul rece se apropie cu pași grăbiți, iar prețurile la combustibilul solid cresc ca pe drojdie. Chiar dacă brichetele sunt considerate cele mai ecologice și accesibile ca preț, anul acesta și ele s-au scumpit cu peste 45 la sută. Totul din cauza lipsei de materie primă, spun producătorii, scrie tvn.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Așteptăm deja materia primă ca să putem să procesăm deșeuri agricole pentru a produce brichete pentru populație. Se micșorează cantitatea pe care o avem, inițial, avem capacitatea de producție mare și avem criză de materie primă, încercăm să ne reorganizăm, să folosim materie primă de altă proveniență. În afară de coji de floarea soarelui, sunt paiele, sunt tocături de lemn, încercăm să ținem piept”, Ivan Damaschin, administrator.

Pentru a veni în întâmpinarea oamenilor, în acest an, producătorii fabrică brichete din paie la un loc cu coji de răsărită.

„Materia primă va fi mai scumpă, noi o achiziționăm, nu o producem. Deja în funcție de prețul de achiziție, se formează și prețul de vânzare la produsul finit. Populația la finalul sezonului trecut a văzut că este în creștere produsul și au încercat din timp să-și facă rezerve”, mai spune Ivan Damaschin.

În același timp, oamenii spun că prețurile sunt prea mari și speră să fie ajutați de stat pentru a se încălzi la iarnă.

„Cu cel de sus ne-om încălzi. Cu cel de sus, cine ne dă nouă ceva? Nu ne dă nimeni nimic. Cu o tonă din iarnă nu ieși, este slută treaba, nu știu cum a fi mai departe, dar intrăm în iarnă și flămânzi și cu frigul.”

„Căutăm și noi mai ieftin, dar nu ne dau. Iată stăm și ne gândim, mă uit că acest tizic care se vinde acum, e 7 000 de lei. Să strâng bani și o să-mi iau. Ce pensie am, primesc 1 800, asta ce-i pensie.”

Dacă în luna iunie o tonă de brichete costa între 2 800 și 3 000 de lei, acum costă 5 500 de lei.

CÂT COSTĂ O TONĂ DE BRICHETE

LUNA IUNIE 2022 – 2 800 – 3 000 LEI
LUNA SEPTEMBRIE 2022 – 5 000 – 5 500 LEI

#brichete #foc #iarna

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.