Atenție! Aceste alimente pot provoca boli de inimă și cancer. Studiile arată o strânsă legătură între aceste alimente și cancer, iată ce ar trebui să evitați.

Strânsa legătură dintre anumite tipuri de alimente și bolile de inimă și cancer ar trebui să ne dea de gândit și, dacă nu le eliminăm din alimentație, măcar să le reducem.

Potrivit doctorului Vasi Rădulescu, dieta deficitară este corelată cu boala prin două mecanisme principale: când mâncăm prea mult, excesul se depune sub formă de masă adipoasă, care crește în timp riscurile pentru bolile principale (cronice, inclusiv cancere).

Medicul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor la care ne supunem consumând anumite alimente, într-un mesaj publicat pe blogul său personal.

„Invers, dacă mâncăm prea puțin devenim subnutriți și subponderali, cu riscuri elevate pentru numeroase boli. Normoponderalitatea se traduce într-un indice de masă corporală situat între 19 și 25 kilograme pe metru pătrat.

Ce e peste 25 se numește supraponderalitate, iar ce e sub 19 se numește subponderalitate. Reținem că ambele au riscuri crescute de boală.

Când vorbim de dietă, nu e deloc întâmplător că americanii au un dezastru (SAD – standard american diet e considerată cea mai proastă dietă din lume) și tot ei devin campioni la obezitate, indiferent de vârstă.

Ne atrag promoțiile și etichetele colorate, dar…

Predicțiile OMS sunt sumbre – obezitatea va deveni tot mai prezentă în anii viitori peste tot în lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă faptul că se consumă multe calorii, în principal goale (exemplu zahăr), dincolo de necesarul zilnic, iar sedentarismul vine la pachet cu acest surplus de calorii, mai există o problemă: multe alimente sunt superprocesate și stau pe toate rafturile magazinelor.

Au etichete frumos colorate, cu scrisuri ademenitoare, cu oferte, cu prețuri atractive, scrie doctorulzilei.ro.

Nu ne-am obișnuit să verificăm etichetele, ci cumpărăm haotic, umplând frigiderul și debaraua. Mulți vânează promoții, alții se simt bine având multe alimente în casă, în antiteză cu vremurile în care nu prea se găsea nimic. Explicațiile sunt multe”, scrie medicul pe blogul său.

Potrivit unui studiu publicat în BMJ (The British Medical Journal), persoanele care au consumat alimente ultra procesate au un risc mai mare de cancer colorectal, boli de inimă și mortalitate ridicată (de aproape 30%).

Dar care sunt alimentele ultraprocesate? Ei bine, sunt toate alimentele ce conțin zahăr în exces, conservanți, siropuri, înlocuitori de zahăr, aditivi, coloranți, produsele bogate în proteine, băuturile dulci cu zahăr sau înlocuitori, mezelurile, produsele destinate sportivilor, dulciurile etc.

„Mezelurile și carnea roșie cresc riscul de cancer colorectal. O dietă săracă în fibre e și ea corelată cu acest risc. Perturbarea microflorei intestinale poate duce la afecțiuni cardiovasculare.

Consumul de zahăr în exces va duce la boli metabolice, ulterior la afecțiuni cardiovasculare. Iată cum există mai multe cercuri vicioase care se potențează reciproc”, mai notează Dr. Vasi Rădulescu.

#alimente #centre de sanatate

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.