„Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, în contextul istoric, prezent și viitor, este parte integrantă și indivizibilă a Republicii Moldova”. Cu o asemenea declarație a venit Prezidiul Adunării Populare din Găgăuzia, după ce în spațiul public tot mai des se vorbește despre o intenție a unor actori politici de declara regiunea ca parte componentă a Rusiei și cererea de a i se oferi mai multă independență.

Adunarea Populară precizează că „în spațiul de informare al Republicii Moldova au apărut numeroase publicații despre declarațiile la nivel național și regional ale personalităților politice, jurnaliştilor, inteligenţei creatoare „despre pericolul emanat de Găgăuzia pentru integritatea şi securitatea Republicii Moldova și stările de spirit separatiste ale liderilor politici ai autonomiei Găgăuze”.

„Din păcate, aceste știri informaționale provocatoare și absolut nefondate sunt replicate și de site-urile de internet populare din Găgăuzia, creând conținut informațional nefavorabil în jurul UAT Găgăuzia”, se arată în declarație.

În acest sens, Prezidiul Adunării Populare a Găgăuziei declară:

1) Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia – în contextul istoric, prezent și viitor, este parte integrantă și indivizibilă a Republicii Moldova.

2) Autonomia găgăuză este o formă de autodeterminare a poporului găgăuz, dar exclusiv în cadrul unui singur stat moldovenesc, care a devenit singura patrie pentru micul popor găgăuz.

3) UTA Găgăuzia este o concentrare de înțelepciune interetnică a Republicii Moldova multinaționale, având ca scop crearea unei entități teritoriale independente politic și economic, care funcționează în cadrul Constituției Republicii Moldova și al Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei. .

4) Orice declarații ale politicienilor și altor oficialități din spațiul public despre „separatismul autonomiei găgăuze” sunt nefondate și periculoase, vizând să semăneze discordie între popoarele găgăuze și moldovenești, care sunt părți cheie ale unei singure națiuni moldovenești.

5) Autonomia găgăuză este o amenințare doar pentru acele persoane și instituții ale puterii care propovăduiesc ideea unirii cu alte state și cred că Republica Moldova este un proiect de stat temporar, creat artificial și fără viitor.

Precizăm că în plin război regional, când securitatea țării se află în pericol, Comratul organizează o adunare generală, prima în ultimii 30 de ani, la care va fi pus în discuție statutul regiunii. Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„Le amintesc că Republica Moldova este un stat integru. Autonomia este parte a Republicii Moldova. Cetățenii din cadrul autonomiei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au aceleași drepturi ca și toți cetățenii”, a declarat Grosu.

#congres #declarație #forțe separatiste #Gagauzia #UTA Gagauzia

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet