La Kremlin va avea loc vineri, 30 septembrie, ceremonia de semnare a acordurilor privind „intrarea noilor teritorii” ale Ucrainei, acaparate ilegal de către Rusia, iar președintele rus, Vladimir Putin va rosti un discurs. Anunțul a fost făcut astăzi, 29 septembrie de către purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

„Mâine la ora 15:00 în Marele Palat al Kremlinului, în Sala Sf. Gheorghe, va avea loc o ceremonie de semnare a acordurilor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă. Va avea loc un discurs voluminos al președintelui Putin la acest eveniment”, a spus Peskov.

Peskov a menționat că acesta ar fi un format diferit de mesajul președintelui către Adunarea Federală. Mesajul în sine va avea loc mai târziu, data acestuia va fi anunțată în prealabil.

Amintim că, în perioada 23-27 septembrie curent, au avut loc așa numite referendumuri pe tema aderării la Federația Rusă a autointitulatelor Republicii Populare Donețk (DNR) și Lugansk (LNR), precum și a regiunilor Herson și Zaporojie, acaparate de ruși în timpul războiului rus din 24 februarie.

Potrivit așa ziselor rezultate ale plebiscitului în DNR 99,23% au votat „pentru aderarea la Rusia”, în LNR – 98,42%, în regiunea Herson – 87,05%, iar în regiunea Zaporojie – 93,11%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alipire #Kremlin #regiuni #Rusia #Vladimir Putin

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.