Proiectul de lege pentru eliminarea regimului duty-free pe teritoriul Republicii Moldova a fost examinat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, iar membrii acesteia au susținut modificările respective la Codul vamal și la Codul fiscal și urmează să fie înaintat deputaților spre aprobare în prima lectură.

Scopul proiectului de lege este promovarea principiului de echitate fiscală prin aplicarea impozitelor asupra mărfurilor ce sunt comercializate pe teritoriul țării, inclusiv în unitățile comerciale amplasate în zonele vamale.

După adoptarea legii, magazinele duty-free vor activa până la expirarea licenței curente (în cazul Aeroportului Internațional Chișinău termenul este decembrie 2022).

„Aceasta nu înseamnă că punctele comerciale vor fi interzise. Acestea vor putea fi instalate în zonele speciale, doar că de acum încolo vor achita taxele, ca și oricare alt antreprenor”, explică autorii proiectului de lege.

Precizăm că, inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anulare #aviz #comisie #duty-free #regim

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.