Soiul de struguri „Moldova” sunt vânduți la un preț derizoriu din motiv că nu prezintă interes ca material vinicol, deoarece conțin concentrații semnificative de diglicozide (substanțe de natură vegetală, care conțin în structura lor hidrați de carbon, heterozide, extrase din planta degețel-roșu au acțiune tonifiantă asupra mușchiului cardiac digitalina, strofantina), ce depășesc limitele legale stabilite de Uniunea Europeană. Acest lucru a fost anunțat de către ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut la data de 5 octombrie curent cu reprezentanții sectorului de procesare a strugurilor.

Întrunirea a avut loc ca urmare a ședinței din 4 octombrie a ministrului Bolea cu micii producători de struguri, care declară că nu-și pot vinde roada la unitățile de procesare și că prețul oferit pentru un kilogram este prea mic.

„Vinificatorii au menționat că, mulți producători de struguri oferă spre vânzare soiul „Moldova”, ce nu prezintă interes ca material vinicol, fiindcă se conțin concentrații semnificative de diglicozide, ce depășesc limitele legale stabilite de UE. Potrivit lor, soiul „Moldova” are o roadă bună, în medie 10 t/ha și că până la începutul războiului din Ucraina, tradițional, se bucura de cerere pe piața din CSI”, a spus Bolea.

De partea cealaltă, procesatorii susțin că, în unele situații calitatea strugurilor ar fi nesatisfăcătoare din cauza că viticultorii nu stabilesc perioada optimă de recoltare a strugurilor. Astfel, conținutul zahărului din struguri nu este suficient pentru producerea vinurilor. La fel, procesatorii de struguri mai spun că stocurile de vin din fabrici încă nu au fost epuizate și că nu au spații pentru depozitarea unei noi producții, cauza fiind provocările legate de logistică pe piața exporturilor.

În context, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a sugerat procesatorilor „să stabilească relații contractuale, să fie identificat un model lucrativ de colaborare și să înlăture barierele în comunicare”. Totodată, i-a îndemnat să înainteze propuneri pentru modificarea mecanismului de subvenționare la înfiinţarea plantaţiilor viticole.

Precizăm că, inițial s-a stabilit de legislația internațională ca, soiurile de struguri roșu nu trebuie să depășească diglicozidele de norma admisă – 15 mg/dm cubi. Ulterior, la Paris, în 2003 a fost micșorată această cotă, ajungând la 5 mg/dm cubi, ceea ce vorbeşte despre stricteţea controlului purităţii de soi a vinurilor de struguri roşii.

În prezent, în Moldova se controlează conţinutul în diglucozidul numai în vinurile destinate exportului. La certificarea producţiei pentru piaţa internă, acest parametru nu este reglamentat, iar puritatea de soi a vinurilor roşii se determină numai prin examenul organoleptic, adică subiectiv.

Conform specialiștilor oniologi, conţinutul ridicat de diglicozide în vinurile roşii se regăsesc în soiuri precum Cabernet, soiuri hibride Moldova şi soiuri de selecţie nouă Negru de Ialoveni, Demetre, Flacăra.

Mai multe detalii despre procesul de cercetare a diglucozidului în soiurile de struguri roșu găsiți aici.

#Moldova #producatori #producatori agricoli #soi #struguri #Vladimir Bolea

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.