Peste 8 000 de fermieri din Republica Moldova, a căror activitate este afectată de impactul războiului din Ucraina, vor fi ajutați să depășească consecințele. Potrivit PNUD, proiectul „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice” vizează micii producători, în special femeile și tinerii care gestionează afaceri în domeniul agricol.

Circa șapte mii de mici fermieri vor beneficia gratuit de inputuri agricole inclusiv semințe, răsad și hrană pentru animale, care vor susține atât lucrările de plantare de primăvară și toamnă, cât și sectorul zootehnic. În baza experienței anterioare de suport de urgență a micilor fermieri în valoare de jumătate de milion de dolari, FAO, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, va asigura mecanismul de achiziționare, distribuție și monitorizare, pentru un proces echitabil și transparent.

De asemenea, fermierii vor fi ajutați să utilizeze tehnologii inovatoare în agricultură, pentru a rezista mai ușor în fața crizelor climaterice și economice. Vor fi elaborate un șir de materiale informative și ghiduri de gestionare corectă a procesului de producție, care vor fi distribuite odată cu semințele. Pentru a asigura transferul de cunoștințe și dezvoltarea continuă a capacităților agricultorilor, vor fi create la nivel local platforme de schimb de experiență, sub formă de Școli de Câmp ale fermierilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, femeile antreprenoare vor fi încurajate să implementeze soluții de tranziție la energie din surse regenerabile și să aplice tehnologii eficiente energetic. Proiectul va oferi, prin intermediul PNUD, 30 de granturi pentru realizarea inițiativelor. Pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, antreprenoarele vor mai beneficia de un program complex de consolidare a capacităților.

Potrivit estimărilor Guvernului Republicii Moldova, războiul din Ucraina ar putea costa economia Republicii Moldova 2-10% din PIB-ul total al țării, în funcție de durata, intensitatea și acoperirea teritorială. Totodată, 70% din fermele mici suferă deja de lipsa resurselor, a inputurilor și a condițiilor meteorologice aride.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), vor implementa până în 2024 proiectul cu un buget de două milioane de euro, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) prin intermediul Fondului ONU „Parteneriatul pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Moldova 2030”.

#ajutor #femei #fermieri #mici producatori #război Ucraina #tineri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.