La fel ca anul trecut, ZFR continuă şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova – Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde sunt prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Pe 22 – 23 octombrie, ZFR ajunge la Nisporeni. Proiecțiile vor derula la Casa Națională.

Evenimentul se va deschide cu un film dedicat copiilor. Astfel, publicul tânăr va putea să vadă „Străjerii Deltei” (2021), un film de aventuri realizat de Liviu Mărghidan. Mai mulţi copii îşi petrec vacanţa de vară într-o tabără din Delta Dunării, unde învaţă cum să supravieţuiască în sălbăticie. Într-o zi, în timp ce curăţă apele Deltei de sticle de plastic, dau peste doi braconieri care pescuiesc ilegal folosind un dispozitiv electric, aşa că acum copiii au o misiune importantă.

De la San Sebastian, unde a fost inclus în secţiunea competiţională New Directors, vine „Marocco” (2021), al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu. Filmul, care a fost selectat anul acesta şi în competiția internaţională de la TIFF, urmărește destinele a două iubiri ce ajung în situații de viață și de moarte, ca urmare a neîncrederii.

Din secțiunea FOCUS Dorel Vișan, cu ocazia împlinirii a 85 de ani a marelui actor, se va proiecta „Senatorul melcilor” (1995, regia Mircea Daneliuc), un film care a făcut parte din competiţia Festivalului de la Cannes. Dorel Vişan interpretează un senator aflat într-o vizită într-un sat, unde trece prin evenimente comice în timp ce profită de ospitalitatea localnicilor, ignorând în acelaşi timp problemele lor majore.

„Crai nou” (2021), debutul regizoarei Alina Grigore, are în prim-plan o tânără care se zbate să urmeze studii superioare și să scape de violența bărbaţilor din familia sa disfuncțională. Filmul a câştigat anul trecut premiul cel mare, Scoica de Aur, la Festivalul de la San Sebastian.

Zilele Filmului Românesc este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul este realizat cu sprijinul: Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Primăria Nisporeni, Casa Națională Nisporeni.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Prime TV, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Ziarul Național, Realitatea TV, RLive, Vocea Basarabiei, Radio Chișinău, Radio Noroc, Radio Zum, Deschide.md, Ea.md, Moldpres, Tezaur TV, Expresul.md și Unghiul.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Nis

#film #Nisporeni #Republica Moldova #Romania #Zilele Filmului Românesc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.