În pofida multiplelor atacuri ruseşti cu drone, presupuse a fi de origine iraniană, Ierusalimul continuă să excludă posibilitatea livrărilor de armament către Ucraina, transmite DPA.

„Vreau să spun clar că nu vindem arme Ucrainei”, a declarat marţi seară ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, pentru postul de radio Kol Chai.

Oficialul a precizat că Israelul a furnizat Ucrainei doar ajutor medical şi umanitar, lucru care se va întâmpla şi în continuare.

Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat marţi, 18 octombrie, că țara sa va solicita de la Israel sisteme de apărare antiaeriană, pentru a putea ține piept atacurilor ruseşti.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă Israelului își dorește cu adevărat să contracareze acţiunile distructive ale Iranului, atunci este timpul ca Tel Avivul să fie oficial de partea Ucrainei”, a menționat şeful diplomaţiei ucrainene.

În ultima săptămâna, peste 70 de ucraineni și-au pierdut viața în timpul atacurilor cu drone şi rachete, lansate de trupele ruse. Kievul şi mai multe ţări occidentale au acuzat Federația Rusă că a folosit drone de fabricaţie iraniană în atacuri asupra infrasturcturii energetice din Ucraina. Totuși, Moscova şi Teheranul neagă acuzaţiile.

Israelul a adoptat o poziție destul de reticentă față de războiul dus de Rusia în Ucraina, ezitând să se implice prea mult, pentru a nu-şi pune în pericol relaţiile cu Moscova.

#armament #Israel #livrare #război Ucraina #refuz #Ucraina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.