Prim-ministrul Natalia Gavrilița a explicat că Comisia pentru Situații Excepționale a decis să acorde (prin intermediul Energocom) întreprinderii Moldovagaz peste un miliard de lei pentru ca aceasta să achite urgent furnizorului rus plățile restante pentru luna septembrie și avansul consumului pentru luna octombrie, iar astfel Republica Moldova să ofere cât mai puține motive Gazprom-ului ca să deconecteze țara noastră de la gazele naturale, scrie jurnaltv.md.

Natalia Gavrilița a precizat însă că drept gaj pentru împrumutul oferit va fi rețeaua de transport gaze a Republicii Moldova, care aparține de mulți ani întreprinderii moldo-ruse Moldovagaz. Astfel, dacă până la 1 mai 2023, Moldovagaz nu va achita integral împrumutul de 1 miliard 50 de milioane de lei (plus dobânda de 21,5% anual), atunci rețeaua de transport a gazelor, care este de importanță strategică, va reveni în proprietatea statului.

„În cazul în care vom fi deconectați de la gazele naturale, trebuie să fie foarte clar că deconectarea are loc din motive politice, nu comerciale. Vom ataca (n.r. Gazprom-ul) în judecată dacă vom fi deconectați. În același timp, dacă nu se întoarce acest împrumut până la 1 mai, noi preluăm rețeaua de transport a țării”,a declarat Natalia Gavrilița la „Secretele Puterii”.

Șefa Guvernului a precizat că situația energetică este una foarte complicată, dar autoritățile depun toate eforturile pentru ca populația să fie aprovizionată neîntrerupt cu gaze naturale și energie electrică.

„Eu vreau să fie foarte clară situația în care noi ne aflăm. Noi deja avem volume de gaze cu 30% mai mici, decât cele necesare. Mai mult decât atât, noi deja știm că volume adiționale pentru luna noiembrie nu au fost rezervate de Gazprom. Asta înseamnă că dacă nu vor fi făcute rezervări de la zi la zi, atunci pentru luna noiembrie vom avea deja cu 60% mai puțin decât volumul necesar de gaze. Ne aflăm în circumstanțe dificile și acționăm proporțional. Pe de o parte suntem parteneri de bună credință, dar pe de alta, suntem gata să luăm deciziile care sunt necesare pentru a asigura securitatea energetică a țării”, a declarat premierul.

Cât despre deficitul de gaze naturale care afectează inclusiv capacitatea de producere a energiei electrice de către centrala de la Cuciurgan și, respectiv, pune în pericol livrările de curent în dreapta Nistrului, șefa Guvernului a spus că autoritățile de la Chișinău mențin legătura cu factorii de decizie de la Tiraspol, prin intermediul Biroului de Reintegrare.

În orice caz, Natalia Gavrilița dă asigurări că Republica Moldova nu va rămâne fără electricitate, deoarece s-a reușit interconectarea cu rețelele europene de transportare a curentului electric. Șefa Guvernului a atras însă atenția că problema cea mare constă în faptul că orientarea spre piața europeană „costă mult mai mult, iar cetățenii noștri nu-și pot permite aceste creșteri de prețuri”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gavrilita #Gazprom #judecată

Capitala Indoneziei, Jakarta, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul, care numără aproape 42 de milioane de locuitori, se scufundă mai repede decât orice alt oraș de pe glob, pe fondul urbanizării accelerate și al exploatării excesive a apelor subterane.

După obținerea independenței Indoneziei, în 1945, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În ultimele decenii, însă, orașul a cunoscut o dezvoltare explozivă, alimentată de migrația populației din zonele rurale către capitală, în căutarea unor oportunități economice.

Dezvoltarea rapidă a accentuat însă contrastele sociale. În timp ce unele cartiere sunt dominate de centre comerciale moderne și clădiri impresionante, multe zone continuă să se confrunte cu sărăcia, poluarea și lipsa accesului la apă curentă.

Potrivit specialiștilor, extragerea necontrolată a apei subterane a contribuit semnificativ la scufundarea terenului. În anumite zone ale orașului, nivelul solului scade cu până la 25 de centimetri pe an, iar aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.

Cele mai afectate sunt cartierele de coastă din nordul capitalei, unde inundațiile au devenit tot mai frecvente. Creșterea nivelului mării, asociată schimbărilor climatice, agravează și mai mult situația.

Autoritățile au investit în construirea de diguri, ziduri de protecție și sisteme de apărare împotriva inundațiilor, însă localnicii spun că aceste măsuri nu rezolvă problema pe termen lung.

În fața acestei situații, guvernul indonezian a lansat un proiect ambițios: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Deși lucrările au început în 2022, instituțiile statului nu s-au mutat încă în noul oraș.