Mihail din Mariupol a ajuns refugiat în Moldova. În preajma protestului de lângă Procuratură, bărbatul l-a întâlnit pe regizorul Andrei Captarenco și i-a povestit că în 2014, în Ucraina totul „începea la fel”.

„El a simțit că este obligat sa ne vorbească nouă, moldovenilor, ca să înțelegem la ce aduc aceste acțiuni dirijate de politrucii lui Putin”, scri Captarenco în dreptul secvenței video.

Ucraineanul povestește că este vorbitor de rusă și că acum în orașul lui sunt circa 100.000 de morți, însă numărul real al celor decedați poate fi mult mai mare. Din spusele lui, unul dintre vecinii săi, care a protestat la evenimente similare celor din Chișinău, a fost împușcat de soldații ruși care au ocupat Mariupolul.

„Nu sunt moldovean. Sunt din Ucraina, orașul Mariupol. Ce se întâmplă la voi, la noi se petrecea în 2014. Și vecinul meu, mai mic cu 10 ani, protesta așa. Când bombardau orașul, când în orașul nostru se trăgea, soldații ruși l-au împușcat pe vecinul meu în frunte. La noi au murit până la 100.000, preliminar (…). Pe data de 25 orașul era deja ăn blocadă. Urmau bombardamente. Sub ele se aflau mama mea, fiica mea. Am avut noroc, familia mea a supraviețuit. Alții au rămas sub clădiri cu nouă etaje. Acum sunt distruse și construite altele în loc. Urmează să aveți o iarnă grea din cauza gazului. Dar asta nu înseamnă să dormiți afară, ori sub rachete. Rusia nu o vă ofere gaz gratis. Ce vă poate aduce este războiul. Poate actualul președinte este incomod. Poate unii nu au unde trăi, nu au cum plăti, dar dacă îl schimbă acel care e cu ăștia, va fi și mai rău. Nu dă Doamne”, spune Mihail.

Ucraineanul se declară încrezută că trupele țării sale vor învinge rușii. „Doresc pace poporului vostru. Nu vă lăsați manipulați. Banii nu vor spăla sângele și moartea”, punctează el, cu referire la manifestații.

#Andrei Captarenco #bărbat din Mairupol #mesaj pentru moldoveni #proteste la Chișinău #războiul din Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.