Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă țării noastre 12,4 milioane de euro pentru realizarea Proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”. Cabinetul de miniștri a aprobat ratificarea Acordului de grant.

Suportul va contribui la îmbunătățirea indicatorilor de performanță energetică a clădirilor, în special îmbunătățirea anvelopei clădirilor, a sistemelor de încălzire și ventilare, implementarea sistemelor de iluminat, distribuția energiei termice și integrarea resurselor de energie regenerabilă, atunci când acest fapt este permis din punct de vedere tehnic, informează Guvernul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Beneficiarii Proiectului vor fi instituțiile publice, cele de menire socială, precum sunt spitalele republicane, dar și instituțiile publice de importanță locală sau municipală: grădinițe, școli, spitale municipale și raionale.

În scopul realizării Proiectului, Republica Moldova a contractat un împrumut în valoare de 30 milioane de euro din partea BEI și 30 milioane de euro din partea BERD, un grant pentru asistență tehnică în valoare de 2,6 milioane de euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene și un grant în valoare de 500.000 de euro, oferi de Fondul fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic. Bugetul total al Proiectului constituie 75,5 milioane de euro și urmează să fie implementat până în 2025.

#BEI #eficienta energetica #grant #investiții europene #sedinta de Guvern

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.