Proiectele de înfrumusețare a Chișinăului, pentru care Ion Ceban, este adesea lăudat, pot fi apreciate, dar managementul orașului este un proces mult mai complex care necesită eforturi pe mai multe fronturi. Declarațiile au fost făcute de liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, în cadrul emisiunii „Alternativa”, potrivit tv8.md.

„Chișinăul nu este doar despre amenajare. Când ești într-un an de criză, dai murdărie pe Guvern, în timp ce cheltuiești 8 milioane de lei pe forumul de investiții de la Chișinău, și acolo sunt invitați doar oameni din întreprinderile municipale. Nu vine nimeni să investească în Chișinău. Acum, cred că este o mare risipă de bani. Când întrebăm de trei ani cine construiește în Chișinău și cine face donații orașului, nimeni nu ne spune despre asta. Când avem deja un miliard de datorii la Termoelectrica pentru toate facturile și primăria nu ne răspunde la scrisorile noastre, ce va face primarul Ion Ceban cu aceste datorii care cresc de la an la an”, a spus Codreanu.

Potrivit acestuia, Chișinăul nu este doar centrul cultural al Republicii Moldova, ci și economic și financiar. Capitalul reprezintă 70% din impozitele țării și se cere mult mai mult de la autoritățile locale decât doar „amenajare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ruslan Codreanu a subliniat că și-ar dori să vadă Chișinăul ca un oraș în care e plăcut să trăiești, astfel încât oamenii din țările vecine să vină aici doar pentru a „bea cafea”. Dar, cu fiecare an, în oraș „sunt mai multe ambuteiaje, sunt mai multe mașini, mai multă politică”.

Codreanu a mai afirmat că intenționează să lupte pentru funcţia de primar al Chişinăului la alegerile de anul viitor, dar detaliile programului partidului său vor fi cunoscute mai aproape de campania electorală.

#Chisinau #Codreanu #Ion Ceban

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.