Urmare a anunțului făcut de compania aeriană Wizz Air cu privire la închiderea bazei operațională de la Chișinău, Autoritatea Aeronautică Civilă a venit cu o precizare.

„Cu referire la informațiile difuzate în presă, Autoritatea Aeronautică Civilă informează că operatorul aerian Wizz Air nu își sistează activitatea în Republica Moldova, zborurile fiind operate în continuare pe/de pe Aeroportul Internațional Chișinău”.

Potrivit notei informative emise de AAC, anunțul companiei notifica privind schimbarea bazei operaționale, fapt care ar putea duce la anularea zborurilor pe unele destinații și/sau la reducerea frecventelor de zbor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în dimineața zilei de 28 octombrie, compania aeriană Wizzair a anunțat că închide baza operațională în Chișinău pe o perioadă nedeterminată, din data de 1 decembrie.

Aceasta vine ca urmare a măsurilor de siguranță și din cauza incertitudinii asupra spațiului aerian moldovenesc create de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.

Lovitură cumplită! Se închide baza operațională a companiei aeriene Wizz Air de la Chișinău

#Autoritatea Aeronautică Civilă #companie aeriana #Wizz Air #zboruri

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.