Acţiunile gigantului american din e-commerce Amazon scădeau cu 13% în şedinţa after-hours de ieri de pe Wall Street, după ce compania a oferit o serie slabă de estimări pentru actualul trimestru şi nu a reuşit să se încadreze în aşteptările pieţei privind veniturile.

Grupul a avut vânzări de 127,1 miliarde de dolari, în contextul în care analiştii furnizorului de date Refinitiv se aşteptau, în medie, la 127,46 miliarde. Divizia Amazon Web Services a înregistrat venituri de 20,5 miliarde de dolari, faţă de 21,1 miliarde cât estimau analiştii StreetAccount, în timp ce veniturile diviziei de publicitate au ajuns la 9,55 miliarde, uşor peste estimări.

Amazon a anunţat că se aşteaptă ca veniturile din T4/2022 să fie cuprinse între 140 şi 148 de miliarde de dolari, reprezentând o creştere de la an la an de 2% până la 8%. Analiştii anticipau ca vânzările să atingă 155,15 miliarde.

Compania încearcă acum să „strângă cureaua, incluzând aici oprirea angajărilor în anumite businessuri şi eliminarea unor produse şi servicii”, spune CFO-ul Brian Olsavsky.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precum celelalte companii din Big Tech, Amazon a avut parte de un an extrem de complicat, în vreme ce s-a confruntat cu un nou context geopolitic, o inflaţie la maximul ultimelor decenii şi creşteri constante ale ratelor dobânzilor.

Este a doua oară anul acesta când rezultatele Amazon au dezamăgit investitorii astfel încât să genereze o scădere de două cifre a acţiunilor. În aprilie, prognozele companiei pentru T2 au provocat un declin de 14% pe Wall Street.

Sub CEO-ul Andy Jassy, care l-a înlocuit pe Jeff Bezos în iulie 2021, Amazon a răspuns creşterii dobânzilor printr-o reducere agresivă a costurilor de-a lungul mai multor divizii. Grupul a închis depozite, a oprit câteva proiecte experimentale, a închis serviciul de telemedicină şi a îngheţat procesele de angajare la nivel corporate pentru divizia de retail.

Neluând în calcul dinamica de astăzi din pre-market, acţiunile Amazon au coborât cu 35% în 2022. Compania are o capitalizare de 1.130 de miliarde de dolari.

#actiuni #Amazon #Bursa #profituri

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.