Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Munteanu: Moldova are nevoie de un plan urgent de decuplare energetică imediată de regiunea transnistreană

31 Oct. 2022, 07:39
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
31 Oct. 2022, 07:39 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Republica Moldova trebuie să se alinieze de urgență regimului de sancțiuni (Global Accountability Magnitsky Act), aplicându-le integral la adresa lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și în toate sferele în care cei doi oligarhi au interese materiale, afirmă fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, ca reacție la protestele antiguvernamentale din centrul capitalei.

Igor Munteanu îndeamnă  majoritatea parlamentară să adopte o lege Magnitsky, amintind în același timp de un proiect, care îl are ca autor, potrivit ipn.md.

În același timp, Munteanu recomandă autorităților Republicii Moldova să adopte de urgență un Plan anticriză pentru a preveni și anticipa toate sursele de destabilizare politică, iar acest Plan să fie cunoscut publicului și actorilor interesați. Fostul ambasador mai recomandă folosirea Platformei de sprijin pentru Moldova din noiembrie, programată de la Paris, pentru a identifica surse financiare suficiente pentru a compensa prețul energiei electrice.

„Urmând exemplul României, care acoperă 70% din costul de piață al energiei, statul moldovenesc trebuie să-și asume intervenții prin granturi și împrumuturi”, a spus el.

Munteanu afirmă că Republica Moldova are nevoie urgent de un Plan de decuplare energetică imediată de regiunea transnistreană, „renunțând la ședințele inutile ale unor oficiali obosiți (formatul 1+1), unde Republica Moldova își pierde credibilitatea și timpul prețios, în loc de a pune la respect capii acestui regim”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Munteanu, împreună cu grupul de experți pe care îl reprezintă, se declară pregătit să consulte Guvernul pe fiecare din aceste priorități.

Igor Munteanu susține că mafia Șor se folosește de nemulțumirile sociale pentru a distruge Guvernul PAS, folosind costurile înalte la curent. Potrivit lui, un alt scop al protestelor este condamnarea tentativei de identificare a alternativei „non-rusești” pentru gazele naturale, scopuri urmărite de coordonatorii de la Kremlin.

„Protestul de ieri nu ar fi avut loc dacă organele competente ale Republicii Moldova ar fi retezat la timp sursele de finanțare ale grupării Șor, consolidate în ultimii 10 ani de rezultatul unor concesionări trucate, de „gări și stații auto” transmise mafiei prin interpuși și tot felul de mastodonți imobiliari, finanțați din surse obscure”, afirmă fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.